 | as |
|
| Pogonărit [ po-go-nă-rit ] VEZI SINONIME PENTRU pogonărit PE ESINONIME.COM definiția cuvântului pogonarit în mai multe dicționareDefinițiile pentru pogonarit din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru POGONĂRIT: POGONĂRÍT substantiv neutru Impozit care se plătea în țările românești (secolul XVII-XVIII) în favoarea domniei, pentru fiecare pogon cultivat (mai ales cu viță de vie, cu tutun sau cu porumb). – Pogon + sufix -ărit. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru POGONĂRIT: POGONĂRÍT substantiv neutru Impozit care se plătea în Țările Române (secolul XVII-XVIII) în favoarea domniei, pentru fiecare pogon cultivat (mai ales cu viță-de-vie, cu tutun sau cu porumb). – Pogon + sufix -ărit. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru POGONĂRIT: POGONĂRÍT pogonarituri n. (în Moldova și în Muntenia medievală) Impozit pentru fiecare pogon de culturi agricole (vie, tutun, porumb etc.). pogonarit pe vii. /pogon + sufix pogonaritărit Forme diferite ale cuvantului pogonarit: pogonarituri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru pogonărit: pogonărít n., plural urĭ (despre pogon). Vechĭ. Bir pe pogonu de vite al unuĭ străin (în Moldova de la 1662-1764, în Muntenia de la 1716-1744). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru pogonărit: pogonărit n. dare dela pogonul de vie al cărui proprietar nu era pâmântean (în Moldova 1662-1764, în Muntenia 1716- 1744). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru POGONĂRIT: POGONĂRÍT substantiv neutru (Învechit) Impozit, dare care se plătea pe pogonul de podgorie. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pogonărit: pogonărít substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pogonărit: pogonărít substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'POGONARIT' POGODÍpogodírePOGÓNpogonárPOGONĂRÍTPOGONÁȘpogoneáscăpogoneátecPOGONÉSC |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL pogonărit Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului pogonărit dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii POGONĂRÍT pogonărituri n. Pogonărit pe vii. /pogon + sufix pogonăritărit. |
GRAMATICA cuvântului pogonărit? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului pogonărit. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul pogonărit poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE pogonărit? Vezi cuvântul pogonărit desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul pogonărit?[ po-go-nă-rit ] Se pare că cuvântul pogonărit are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Banca apărării?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
