 | as |
|
| Poftă [ pof-tă ] VEZI SINONIME PENTRU poftă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului pofta în mai multe dicționareDefinițiile pentru pofta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PÓFTĂ: PÓFTĂ, pofte, substantiv feminin 1. Dorință de a face sau de a obține ceva; dispoziție, chef. N-am cea mai mică poftă de mărire și sînt foarte mulțumit de soarta mea. CARAGIALE, P. 128. Ei? mai ai poftă să te-ntreci și cu mine? CREANGĂ, P. 52. De n-ai poftă să putrezești în copac... trebuie să fii mai darnică. NEGRUZZI, S. I 90. • Locuţiune adverbiala Cu poftă = manifestînd multă plăcere. Tovarășul ascultă și rîde cu poftă. BASSARABESCU, vezi 46. • Expresia: A-și pune pofta în cui = a renunța la un lucru dorit; a se lăsa păgubaș, a se șterge pe botanică Ia mai pune-ți pofta-n cui, cumetre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu. CREANGĂ, O. A. 296. Pune-ți pofta-n cui despre cuscrie cu mine. ALECSANDRI, T. 149. A i (se) tăia (toată) pofta (cuiva de ceva) vezi tăia. A(-i) tăia (cuiva) pofta de mîncare vezi tăia. Pe (sau după) poftă (sau pofta inimii) = cum dorește cineva, pe placul sau pe gustul cuiva. Grumazi albi și cu mărgele Pe pofta inimii mele. HODOȘ, P. P. 48. ♦ Toană, capriciu. Am dat un prînz mare la care am invitat pre toți magnații tîrgului... S-au cam mirat de astă poftă, dar au venit cu toții. NEGRUZZI, S. I 198. ♦ Necesitate (trupească). vezi instinct. Căci nu numai dorințe avem, ci și pofte trupești. SLAVICI, N. I 12. Aici de pofte rele sînt ochii toți aprinși, Acolo curge sînge, acolo-s ochii stinși. ALECSANDRI, P. A. 140. 2. Senzație de foame care dă naștere dorinței de a mînca. Soarele era aproape la amiază și celor tineri nu le venise încă poftă de mîncare. BUJOR, S. 100. Se pun să mănînce împreună, ca să aibă mai mare poftă de mîncare. CREANGĂ, O. A. 266. Nu avea poftă de mîncare, căci de frică îi trecuse foamea. DRĂGHICI, R. 40. Dispoziția, plăcerea pe care o are cel flămînd, atunci cînd mănîncă. Haț! pe ied de gît... și-l mănîncă așa de iute și cu așa poftă, de-ți părea că nici pe o măsea n-are ce pune. CREANGĂ, P. 23. • Expresia: De poftă sau (ca) să-și prindă pofta = numai cît să guști; numai de gustat. El știe ce face de-mi aduce din cînd în cînd, așa cîte puține [salăți] de poftă. CREANGĂ, P. 211. Cînd s-apropie să ieie dintr-însele și să-și prindă pofta, focul o arde și nu poate lua. id. ib. 293. Poftă bună (sau mare) = urare adresată celor care mănîncă sau se duc să mănînce. – Variantă: (învechit și regional) póhtă (C. PETRESCU, A. R. 196) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru POFTĂ: POFTĂ s. 1. chef, dispoziție, dorință, gust, plac, plăcere, voie, voință, verb reflexiv:ere, (popular) verb reflexiv:ută, (învechit) deșiderat, ogod, poftire, poftit, poftitură, rîvnă, rîvnire, tabiet. (După pofta inimii.) 2. aspirație, dor, dorință, năzuință, pornire, rîvnă, tendință, vis, (rar) năzuire, rîvnire, (regional) năduleală, (învechit) năslire, năslitură, rîvnitură. (pofta de a face ceva util.) 3. hatîr, plac, plăcere. (I-a făcut pofta.) 4. aviditate, lăcomie, nesaț. (Privea cu pofta la...) 5. jind, jinduire. (Se uită cu pofta la jocul celorlalți copii.) 6. capriciu, chef, fandoseală, fantezie, fason, fiță, maimuțăreală, moft, naz, prosteală, sclifoseală, toană, (popular și fam.) pîrțag, scălîmbăială, scălîmbăiere, scălîmbăitură, (popular) fasoleală, hachiță, izmeneală, pandalie, (învechit și regional) marghiolie, nacafa, pală, (regional) marghioleala, năbădaie, toancă, zîmbîc, (Transilvania) pont, (Moldova, prin Bucovina și Transilvania) sucă, (învechit) schimonosire, schimonositură, (grecism învechit) paraxenie, (familial) bîzdîc, farafastîc, marafet, (familial figurat) boală, dambla. (N-a fost decît o pofta.) 7. apetit. (Nu prea are pofta.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PÓFTĂ: PÓFTĂ, pofte, substantiv feminin 1. Dorință puternică de a face sau de a obține ceva; năzuință, dispoziție, chef, plăcere. • Locuţiune adverbiala Cu poftă = manifestând multă plăcere, cu plăcere. • Expresia: A-și (mai) pune pofta în cui, se spune pentru a arăta că cineva este nevoit să renunțe la un lucru mult dorit. Pe (sau după) poftă (sau pofta inimii ori sufletului, voii etc.) = pe placul sau pe gustul cuiva, conform cu dorința cuiva, spre mulțumirea cuiva. ♦ Dorință, impuls sexual; prin extensie dorință exagerată, patimă, viciu. ♦ (învechit) Lăcomie. 2. Senzație de foame sau de sete; dorință, chef de a bea sau de a mânca un anumit lucru. • Expresia: De poftă sau (ca) să-și prindă pofta = în cantitate foarte mică, numai cât să guste. Poftă bună (sau mare!) urare adresată celor care mănâncă sau se duc să mănânce. [Variante: (învechit și regional) póhtă substantiv feminin] – Din pofti (derivat regresiv). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PÓFTĂ: PÓFTĂ, pofte, substantiv feminin 1. Dorință puternică de a face sau de a obține ceva; năzuință, dispoziție, chef, plăcere. • Locuţiune adverbiala Cu poftă = manifestând multă plăcere, cu plăcere. • Expresia: A-și (mai) pune pofta în cui, se spune pentru a arăta că cineva este nevoit să renunțe la un lucru mult dorit. Pe (sau după) poftă (sau pofta inimii ori sufletului, voii etc.) = pe placul sau pe gustul cuiva, conform cu dorința cuiva, spre mulțumirea cuiva. ♦ Dorință, impuls sexual; prin extensie dorință exagerată, patimă, viciu. ♦ (învechit) Lăcomie. 2. Senzație de foame sau de sete; dorință, chef de a bea sau de a mânca un anumit lucru. • Expresia: De poftă sau (ca) să-și prindă pofta = în cantitate foarte mică, numai cât să guste. Poftă bună (sau mare!) urare adresată celor care mănâncă sau se duc să mănânce. [Variante: (învechit și regional) póhtă substantiv feminin] – Din pofti (derivat regresiv). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PÓFTĂ: PÓFTĂ poftae forme 1) Dorință (nestăvilită) de a avea sau de a face ceva; gust; chef. pofta de lucru. • Cu pofta cu plăcere. Pe (sau după) pofta după cum dorește cineva; pe gustul cuiva. A-i trece (sau a-i pieri) poftaa de ceva sau a i se tăia cuiva poftaa de ceva a nu mai dori ceva. A-și pune poftaa în cui a fi nevoit să renunțe la ceva mult dorit sau așteptat. 2) Gust de mâncare (sau de băutură); apetit. A nu avea pofta. • pofta de lup poftă foarte mare. De pofta sau ca să-și prindă poftaa a) numai pentru a-și satisface dorința; b) numai pentru a gusta; foarte puțin. A face pofta a suscita gustul pentru ceva (în special pentru o anumită mâncare). pofta bună (sau mare) formulă de urare adresată celor care se duc să mănânce sau celor care mănâncă. [G.-D. poftei] /v. a pofti Forme diferite ale cuvantului pofta: poftae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru poftă: póftă (pófte), substantiv feminin – 1. Plăcere, apetit, dorință, rîvnă. – 2. (Banat) Dar de mîncat care se oferă de obicei proaspetelor lăuze. – Variante învechit pohtă. limba slavă (veche) pochotĭ (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Cihac, II, 272; Conev 86), conform limba bulgară pofta, limba sârbă pohot. derivat din greacă πόθος (Philippide, Principii, 147) nu e posibilă. – derivat poftalnic, adjectiv (învechit, doritor); poftăreț, adjectiv (cu poftă); pofteală, substantiv feminin (invitație); pofti (variantă pohti), verb (a dori, a jindui, a rîvni; a cere, a solicita; învechit, a ruga; a invita, a felicita, a închina (paharul), a oferi), conform limba slavă (veche) pochoteti; pofticios (variantă poftitor), adjectiv (ahtiat, doritor); nepoftit, adjectiv (neinvitat, neașteptat; inoportun). Forme diferite ale cuvantului pofta: pófte Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru poftă: poftă forme 1. dorință (sub raportul material și fizic): poftă de mâncare, pofte trupești; 2. dorință necumpătată, lăcomie: poftă de bani; 3. figurat împins de pofta măririi AL. [Vechiu-rom. pohtă = slava POHOTĬ]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PÓFTĂ: PÓFTĂ substantiv verbal invitare, invitație, lăcomie, nesaț, solicitare. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru poftă: poftă substantiv verbal INVITARE. INVITAȚIE. LĂCOMIE. NESAȚ. SOLICITARE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru poftă: póftă substantiv feminin, genitiv dativ articulat póftei; plural pófte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru poftă: póftă substantiv feminin, genitiv dativ articulat póftei; plural pófte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'POFTA' pofiláșpofiltáiepoflioágăpofomócPÓFTĂpoftálnicPOFTĂRÉȚpoftárnicPOFTEÁLĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL poftă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului poftă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii După poftă inimii. Poftă de a face ceva util. I-a făcut poftă. Privea cu poftă la. Se uită cu poftă la jocul celorlalți copii. N-a fost decît o poftă. Nu prea are poftă. PÓFTĂ poftăe forme 1 Dorință nestăvilită de a avea sau de a face ceva; gust; chef. Poftă de lucru. • Cu poftă cu plăcere. Pe sau după poftă după cum dorește cineva; pe gustul cuiva. A-i trece sau a-i pieri poftăa de ceva sau a i se tăia cuiva poftăa de ceva a nu mai dori ceva. A-și pune poftăa în cui a fi nevoit să renunțe la ceva mult dorit sau așteptat. A nu avea poftă. • poftă de lup poftă foarte mare. De poftă sau ca să-și prindă poftăa a numai pentru a-și satisface dorința; b numai pentru a gusta; foarte puțin. A face poftă a suscita gustul pentru ceva în special pentru o anumită mâncare. Poftă bună sau mare formulă de urare adresată celor care se duc să mănânce sau celor care mănâncă. După poftă inimii. |
GRAMATICA cuvântului poftă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului poftă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul poftă poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE poftă? Vezi cuvântul poftă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul poftă?[ pof-tă ] Se pare că cuvântul poftă are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL poftă Inţelegi mai uşor cuvântul poftă dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Locuţiune adverbiala Cu poftă = manifestînd multă plăcere A-și pune pofta în cui = a renunța la un lucru dorit; a se lăsa păgubaș, a se șterge pe botanică Ia mai pune-ți pofta-n cui, cumetre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu Pe sau după poftă sau pofta inimii = cum dorește cineva, pe placul sau pe gustul cuiva De poftă sau ca să-și prindă pofta = numai cît să guști; numai de gustat Poftă bună sau mare = urare adresată celor care mănîncă sau se duc să mănînce Locuţiune adverbiala Cu poftă = manifestând multă plăcere, cu plăcere = pe placul sau pe gustul cuiva, conform cu dorința cuiva, spre mulțumirea cuiva De poftă sau ca să-și prindă pofta = în cantitate foarte mică, numai cât să guste Locuţiune adverbiala Cu poftă = manifestând multă plăcere, cu plăcere = pe placul sau pe gustul cuiva, conform cu dorința cuiva, spre mulțumirea cuiva De poftă sau ca să-și prindă pofta = în cantitate foarte mică, numai cât să guste Pohtă = slava POHOTĬ |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL poftă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Braț la braț sau de braț?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul poftă are forma: pófte
