 | as |
|
| Pod [ pod ] VEZI SINONIME PENTRU pod PE ESINONIME.COM definiția cuvântului pod în mai multe dicționareDefinițiile pentru pod din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru POD: POD, poduri, substantiv neutru I. 1. Construcție de lemn, de piatră, de beton sau de metal etc., care leagă între ele malurile unei ape sau marginile unei depresiuni de pămînt, pentru a permite trecerea dintr-o parte în alta. vezi punte. Trecem podul peste Ozana, peste limpedea Ozană a lui moș Creangă. SADOVEANU, O. VII 200. [Rîul] poartă sloiuri mari de gheață, butuci groși, și-i aruncă de meterezele podului, zguduit la fitece lovitură. DELAVRANCEA, S. 5. Mulți durară, după verb reflexiv:emuri, peste Dunăre verb reflexiv:un pod, De-au trecut cu spaima lumii și mulțime de norod. EMINESCU, O. I 146. • figurat [Bistrița] avea pod verde de gheață. Treceau pe el sănii cu butuci, umblau oameni cumpănindu-și topoarele. SADOVEANU, B. 113. Gerul face cu-o suflare pod de gheață între maluri, Pune streșinilor casei o ghirlandă de cristaluri. ALECSANDRI, P. A. 113. • Pod de vase (sau plutitor) = pod demontabil, construit din bărci sau plute etc. așezate cap la cap și legate de ancore sau de piloți. Trecem Oltul pe un pod de vase. CAMIL PETRESCU, U. N. 342. S-a așternut peste Dunăre podid de vase, pe care-a trecut armata romînă în cîmpiile Bulgariei. VLAHUȚĂ, R. P. 15. Pod umblător (sau mișcător, plutitor) = barcă mare sau platformă așezată pe două bărci, care plutește de la un țărm la altul al unei ape curgătoare, fiind trasă printr-un cablu de curentul apei; brudină, bac. Trecem de partea ceialaltă a Oltului pe-un pod plutitor. VLAHUȚĂ, la TDRG. De aciia puțin mai înainte spre Sibiu, să trece apa Oltului cu pod mișcător. GOLESCU, Î. 27. Capra podului = porțiunea de pod care se sprijină pe țărm; capătul podului. L-a lăsat pe Manlache răzămat de capra podului și a pogorît spre postul fix. POPA, vezi 120. (expresie) Ca la capra podului, se zice despre cineva care se vaită, se plînge în gura mare (la fel cu cerșetorii care, pe verb reflexiv:emuri, se postau la capetele podurilor). (termen militar) Cap de pod vezi cap (II 2). ♦ Podul palmei = partea interioară a mîinii, de la încheietura cu brațul pînă la degete. Eu? se miră munteanca... Apoi tăcu și-și acoperi buzele cu podul palmei stîngi. SADOVEANU, B. 236. Prin șiacul aspru, își apăsa mereu cu podul palmei verb reflexiv:aful hîrtiilor păturite în buzunarul de la piept. C. PETRESCU, A. R. 9. • Expresia: A face pod cu palma mîinii = a pune mîna streașină la ochi pentru a vedea mai bine. De-o-ntîlnesc în drum bătrînii, Ei fac pod cu palma mîinii Peste ochii slabi, s-o vadă. COȘBUC, P. I 98. 2. Platformă suspendată care servește drept loc de muncă, drept piesă de protecție etc. Pod lateral al locomotivei. • Pod-bascul(ă) = basculă prevăzută cu o platformă pe care, în stațiile de cale, ferată, se cîntăresc mărfurile încărcate în vagoane. 3. (tehnică) Macara cu scheletul în formă de pod pe care se deplasează aparatul de ridicare și de transport al sarcinii. • Pod rulant = macara compusă dintr-un pod metalic care are o cale de rulare la oarecare înălțime deasupra solului; se folosește în ateliere, în hale de montaj, turnătorii etc. Filip a coborît la cazane. Bozan s-a urcat sus pe scara de sîrmă, la comanda podului rulant... El poartă prin aer, îh ghearele podului, blocuri de fier. SAHIA, N. 33. 4. (Învechit) Coverta unei nave; punte. Mulțime de oameni eram pe podul vaporului, expuși la asprimea timpului. BOLINTINEANU, O. 270. Dormea în liniștire Bosforul fără valuri... Din zori și pîn-în noapte pe umeri el purtase Corăbii cu trei poduri, nenumărate vase Spre-apus și răsărit. ALECSANDRI, P. I 236. Aflîndu-se împreună cu prietenul său pe coverta, adecă podul corăbiei, sălta de multa bucurie. DRĂGHICI, R. 7. 5. (Învechit) Pavaj de scînduri groase de stejar, cu care se acopereau în trecut străzile; prin extensie stradă pardosită cu scînduri. În loc să te silești ă ieși la obraze, umbli haimana pe poduri cu derbedeii. FILIMON, C. 82. Pe jos iar Cum o să meargă Cu haina podul să șteargă? PANN, P. vezi II 155. 6. (În practicile mistice populare; mai ales la plural ) Bucată de pînză care se așterne din loc în loc, pe parcursul unui cortegiu funebru. Începură a scoate din lada babei valuri de pînză... și a vorbi despre... toiag, năsălie, poduri, paraoa din mîna mortului. CREANGĂ, P. 14. Trupul să ți-l pînzuiesc, Podurile să-ți gătesc, ALECSANDRI, P. P. 137. II. 1. Spațiul cuprins între planșeul superior al unei clădiri și acoperiș, de obicei folosit pentru a se putea ține acolo diverse lucruri. Grinzile trosneau în pod de ger, de credeai că se desface casa. BUJOR, S. 55. După ce a șezut la masă, a zis fetei să se suie în pod și să-și aleagă de-acolo o ladă. CREANGĂ, O. A. 181. Aud cotcodăcind în podu grajdului! Chem pe Ioana ca să se urce în pod. ALECSANDRI, T. I 385. • Expresia: A călca (ca) din pod vezi călca. A se uita (la cineva) ca din pod = a se uita (la cineva) de sus, cu mîndrie, cu îngîmfare. Directorul zîmbi, uitîndu-se ca din pod spre funcționarul său. DELAVRANCEA, S. 128. A fi căzut din pod = a fi buimac, zăpăcit, dezorientat. • Gura podului vezi gură (II 1). ♦ (Regional) Tavan. Și prin cărțile în verb reflexiv:avuri îmblă șoarecii furiș. În această dulce pace îmi ridic privirea-n pod Și ascult cum învelișul De la cărți ei mi le rod. EMINESCU, O. I 105. Ah! cînd ai ști cît de mult te adorează acel suflet. tu n-ai sta cufundat în gînduri triste, ci ai sări în pod. ALECSANDRI, T. I 92. 2. (Neobișnuit) Suprafață. Om ca Man tîlhariul nu s-a mai pomenit pe podul pământului. RETEGANUL, la CADE. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru POD: POD, poduri, substantiv neutru I. 1. Construcție de lemn, de piatră, de beton, de metal etc. care leagă între ele malurile unei ape sau marginile unei depresiuni de pământ, susținând o cale de comunicație terestră (șosea sau cale ferată) și asigurând continuitatea căii peste un obstacol natural sau artificial. • Pod de gheață = strat continuu de gheață care acoperă în întregime suprafața unui râu sau a unui lac ca urmare a unei perioade îndelungate de temperatură scăzută a aerului. Pod carstic = porțiune a tavanului unei peșteri rămasă suspendată în urma prăbușirii acestuia. Pod plutitor (sau umblător) = bac. • Expresia: A face pod cu palma mâinii = a pune mâna streașină la ochi pentru a putea vedea mai bine. (Sport) A face podul = a face o figură caracteristică prin îndoirea corpului pe spate în semicerc, cu sprijin pe mâini și pe picioare. ♦ Pod (I 1) demontabil, format dintr-un șir de bărci sau de plute legate de ancore sau de piloți. Pod de vase. ♦ Punte suspendată (mobilă) la o cetate sau la un castel medieval. 2. Platformă având forma asemănătoare cu a unui pod (I 1) și care servește ca loc de lucru, ca element de protecție etc.; specializare macara cu scheletul în formă de pod (I 1), pe care se deplasează aparatul de ridicare și de transportare a greutăților. • Pod-basculă = basculă prevăzută cu o platformă pe care se cântăresc în stațiile de cale ferată vagoanele încărcate cu marfă. Pod rulant = macara mobilă alcătuită dintr-un pod metalic care are o cale de rulare la oarecare înălțime deasupra solului și care se folosește în ateliere, în hale de montaj, în turnătorii etc. pentru ridicarea unor sarcini și deplasarea lor pe direcție orizontală. Pod basculant = pod metalic mobil, destinat circulației vagonetelor între rampele puțurilor de mină și colivia de extracție. Podul sondei = platformă folosită ca rampă pentru materialul tubular care se introduce sau se extrage din sondă. Pod de siguranță = platformă prevăzută cu deschideri pentru trecere, montată din loc în loc într-un puț de mină pentru a opri căderea unei persoane care ar aluneca pe scări sau pentru a reține o rocă desprinsă din pereți. 3. (învechit) Puntea unei nave. 4. (învechit) Pavaj din scânduri groase de stejar cu care se acopereau străzile; caldarâm; prin extensie stradă, uliță pavată cu scânduri. Podul Mogoșoaiei. 5. (În practicile religiei creștine ortodoxe) Bucată de pânză îngustă și lungă care se așterne din loc în loc pe parcursul unui cortegiu mortuar. II. Spațiul dintre acoperiș și planșeul superior al unei clădiri. • Locuţiune adverbiala Din pod în pivniță = în întregime, complet. • Expresia: A călca (sau a se uita) (ca) din pod, se spune despre un om plin de sine, îngâmfat, încrezut. A cădea ca din pod = a rămâne surprins, uimit, dezorientat, buimac. A călca ca din pod = a merge cu pași nesiguri, greu. ♦ prin extensie Tavan, plafon. III. prin analogie 1. (În sintagmele) Podul mâinii = dosul mâinii. Podul palmei = partea interioară a palmei, de la încheietura cu antebrațul până la degete. 2. Lucrare protetică dentară, metalică sau mixtă, folosită ca metodă terapeutică. – Din limba slavă (veche) podŭ. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru POD: POD, poduri, substantiv neutru I. 1. Construcție de lemn, de piatră, de beton, de metal etc. care leagă între ele malurile unei ape sau marginile unei depresiuni de pământ, susținând o cale de comunicație terestră (șosea sau cale ferată) și asigurând continuitatea căii peste un obstacol natural sau artificial. • Pod de gheață = strat continuu de gheață care acoperă în întregime suprafața unui râu sau a unui lac ca urmare a unei perioade îndelungate de temperatură scăzută a aerului. Pod carstic = porțiune a tavanului unei peșteri rămasă suspendată în urma prăbușirii acestuia. Pod plutitor (sau umblător) = bac. • Expresia: A face pod cu palma mâinii = a pune mâna streașină la ochi pentru a putea vedea mai bine. (Sport) A face podul = a face o figură caracteristică prin îndoirea corpului pe spate în semicerc, cu sprijin pe mâini și pe picioare. ♦ Pod (I 1) demontabil, format dintr-un șir de bărci sau de plute legate de ancore sau de piloți. Pod de vase. ♦ Punte suspendată (mobilă) la o cetate sau la un castel medieval. 2. Platformă având forma asemănătoare cu a unui pod (I 1) și care servește ca loc de lucru, ca element de protecție etc.; specializare macara cu scheletul în formă de pod (I 1), pe care se deplasează aparatul de ridicare și de transportare a greutăților. • Pod-basculă = basculă prevăzută cu o platformă pe care se cântăresc în stațiile de cale ferată vagoanele încărcate cu marfă. Pod rulant = macara mobilă care se deplasează pe o cale de rulare. Pod basculant = pod metalic mobil, destinat circulației vagonetelor între rampele puțurilor de mină și colivia de extracție. Podul sondei = platformă folosită ca rampă pentru materialul tubular care se introduce sau se extrage din sondă. Pod de siguranță = platformă prevăzută cu deschideri pentru trecere, montată din loc în loc într-un puț de mină pentru a opri căderea unei persoane care ar aluneca pe scări sau pentru a reține o rocă desprinsă din pereți. 3. (învechit) Puntea unei nave. 4. (învechit) Pavaj din scânduri groase de stejar cu care se acopereau străzile; caldarâm; prin extensie stradă, uliță pavată cu scânduri. Podul Mogoșoaiei. 5. (În practicile religiei creștine ortodoxe) Bucată de pânză îngustă și lungă care se așterne din loc în loc pe parcursul unui cortegiu mortuar. II. Spațiul dintre acoperiș și planșeul superior al unei clădiri. • Locuţiune adverbiala Din pod în pivniță = în întregime, complet. • Expresia: A călca (sau a se uita) (ca) din pod, se spune despre un om plin de sine, îngâmfat, încrezut. A cădea ca din pod = a rămâne surprins, uimit, dezorientat, buimac. A călca ca din pod = a merge cu pași nesiguri, greu. ♦ prin extensie Tavan, plafon. III. prin analogie 1. (În sintagmele) Podul mâinii = dosul mâinii. Podul palmei = partea interioară a mâinii, de la încheietura cu antebrațul până la degete. 2. Lucrare protetică dentară, metalică sau mixtă, folosită ca metodă terapeutică. – Din limba slavă (veche) podŭ. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru POD: POD poduri n. 1) Construcție (de lemn, de metal etc.) care asigură continuitatea unei căi de comunicație peste un obstacol natural (râu, râpă) sau artificial (canal, cale ferată etc.). • pod umblător (sau plutitor) platformă plutitoare pentru trecerea peste un curs de apă; bac; brudină. pod de vase (sau de pontoane) pod improvizat care are platforma montată pe ambarcații ancorate. podul palmei vezi PALMĂ. A face pod cu palma mâinii a pune streașină la ochi pentru a vedea mai bine. 2) popular Suprafață orizontală care formează partea superioară a unei încăperi; bagdadie; tavan; plafon. • A sări până în pod de bucurie a simți o mare bucurie. 3) Spațiu închis cuprins între tavan și acoperișul unei case. • Gura podului ușa podului. A cădea din pod a fi buimăcit, dezorientat. 4) Parte a unei macarale pe care se deplasează aparatul de ridicare și de transportare a greutăților. 5) învechit Pavaj din scânduri groase (de stejar) cu care se acoperă străzile. 6) învechit Stradă acoperită cu un astfel de pavaj. 7) învechit Punte a unei nave. 8) regional termen bisericesc Bucată de pânză (broboadă, șervet etc.) cu un colac și o lumânare pe ea, care se așterne în anumite locuri (de fiecare dată alta) în drumul cortegiului mortuar, fiind dată apoi cuiva pomană. /<sl. podu Forme diferite ale cuvantului pod: poduri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru POD: POD s. 1. (construcții) (învechit) punte. (pod peste o apă.) 2. pod mișcător = bac, pod plutitor, pod umblător, (regional) brod, brudină, (nordul Moldova și prin Bucovina) parom; pod plutitor = bac, pod mișcător, pod umblător, (regional) brod, brudină, (nordul Moldova și prin Bucovina) parom; pod umblător = bac, pod mișcător, pod plutitor, (regional) brod, brudină, (nordul Moldova și prin Bucovina) parom. 3. (construcții) (învechit și regional) podișor, (regional) podei, podeț. (pod al casei.) 4. (tehnic) (regional) scaun, scăuniș, (Moldova) pomostină. (pod la osia carului.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru POD: POD substantiv verbal caldarâm, cat, călcâi, chingă, covertă, dușumea, etaj, nivel, pardoseală, pavaj, plafon, plaz, plută, podea, punte, scândură, scobar, stradă, talpă, tavan. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru pod: pod substantiv verbal CALDARÎM. CAT. CĂLCÎI. CHINGĂ. COVERTĂ. DUȘUMEA. ETAJ. NIVEL. PARDOSEALĂ. PAVAJ. PLAFON. PLAZ. PLUTĂ. PODEA. PUNTE. SCÎNDURĂ. SCOBAR. STRADĂ. TALPĂ. TAVAN. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru POD: POD substantiv 1. Podescu (act.). 2. Podașc/ă act.; -u (Băl I). 3. Podariu act. 4. Podulean ușér (16 A IV 91). 5. Podosu Coman (P13; RI XI 95). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pod: pod substantiv neutru, plural póduri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pod: pod substantiv neutru, plural póduri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru POD: POD substantiv verbal rock Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru POD-: POD- vezi podo-. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
CUVINTE APROPIATE DE 'POD' PÓCUSpocútPOCUȚIAPODPODpodáPODACHAENIUMPODÁGRĂpodagrál |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL POD- Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului pod- dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii POD pod-uri n. • pod- umblător sau plutitor platformă plutitoare pentru trecerea peste un curs de apă; bac; brudină. Pod- de vase sau de pontoane pod improvizat care are platforma montată pe ambarcații ancorate. Pod-ul palmei vezi PALMĂ. A face pod- cu palma mâinii a pune streașină la ochi pentru a vedea mai bine. • A sări până în pod- de bucurie a simți o mare bucurie. • Gura pod-ului ușa podului. A cădea din pod- a fi buimăcit, dezorientat. Pod- peste o apă. Pod- al casei. Pod- la osia carului. Pod- peste o apă. Pod- al casei. Pod- la osia carului. |
GRAMATICA cuvântului POD-? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului pod-. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul POD- poate fi: substantiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE pod? Vezi cuvântul pod desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul pod?[ pod ] Se pare că cuvântul pod are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL POD- Inţelegi mai uşor cuvântul pod- dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Pod de vase sau plutitor = pod demontabil, construit din bărci sau plute etc Pod umblător sau mișcător, plutitor = barcă mare sau platformă așezată pe două bărci, care plutește de la un țărm la altul al unei ape curgătoare, fiind trasă printr-un cablu de curentul apei; brudină, bac Capra podului = porțiunea de pod care se sprijină pe țărm; capătul podului ♦ Podul palmei = partea interioară a mîinii, de la încheietura cu brațul pînă la degete A face pod cu palma mîinii = a pune mîna streașină la ochi pentru a vedea mai bine Pod-basculă = basculă prevăzută cu o platformă pe care, în stațiile de cale, ferată, se cîntăresc mărfurile încărcate în vagoane Pod rulant = macara compusă dintr-un pod metalic care are o cale de rulare la oarecare înălțime deasupra solului; se folosește în ateliere, în hale de montaj, turnătorii etc A se uita la cineva ca din pod = a se uita la cineva de sus, cu mîndrie, cu îngîmfare A fi căzut din pod = a fi buimac, zăpăcit, dezorientat Pod de gheață = strat continuu de gheață care acoperă în întregime suprafața unui râu sau a unui lac ca urmare a unei perioade îndelungate de temperatură scăzută a aerului Pod carstic = porțiune a tavanului unei peșteri rămasă suspendată în urma prăbușirii acestuia Pod plutitor sau umblător = bac A face pod cu palma mâinii = a pune mâna streașină la ochi pentru a putea vedea mai bine Sport A face podul = a face o figură caracteristică prin îndoirea corpului pe spate în semicerc, cu sprijin pe mâini și pe picioare Pod-basculă = basculă prevăzută cu o platformă pe care se cântăresc în stațiile de cale ferată vagoanele încărcate cu marfă Pod rulant = macara mobilă alcătuită dintr-un pod metalic care are o cale de rulare la oarecare înălțime deasupra solului și care se folosește în ateliere, în hale de montaj, în turnătorii etc Pod basculant = pod metalic mobil, destinat circulației vagonetelor între rampele puțurilor de mină și colivia de extracție Podul sondei = platformă folosită ca rampă pentru materialul tubular care se introduce sau se extrage din sondă Pod de siguranță = platformă prevăzută cu deschideri pentru trecere, montată din loc în loc într-un puț de mină pentru a opri căderea unei persoane care ar aluneca pe scări sau pentru a reține o rocă desprinsă din pereți Locuţiune adverbiala Din pod în pivniță = în întregime, complet A cădea ca din pod = a rămâne surprins, uimit, dezorientat, buimac A călca ca din pod = a merge cu pași nesiguri, greu În sintagmele Podul mâinii = dosul mâinii Podul palmei = partea interioară a palmei, de la încheietura cu antebrațul până la degete Pod de gheață = strat continuu de gheață care acoperă în întregime suprafața unui râu sau a unui lac ca urmare a unei perioade îndelungate de temperatură scăzută a aerului Pod carstic = porțiune a tavanului unei peșteri rămasă suspendată în urma prăbușirii acestuia Pod plutitor sau umblător = bac A face pod cu palma mâinii = a pune mâna streașină la ochi pentru a putea vedea mai bine Sport A face podul = a face o figură caracteristică prin îndoirea corpului pe spate în semicerc, cu sprijin pe mâini și pe picioare Pod-basculă = basculă prevăzută cu o platformă pe care se cântăresc în stațiile de cale ferată vagoanele încărcate cu marfă Pod rulant = macara mobilă care se deplasează pe o cale de rulare Pod basculant = pod metalic mobil, destinat circulației vagonetelor între rampele puțurilor de mină și colivia de extracție Podul sondei = platformă folosită ca rampă pentru materialul tubular care se introduce sau se extrage din sondă Pod de siguranță = platformă prevăzută cu deschideri pentru trecere, montată din loc în loc într-un puț de mină pentru a opri căderea unei persoane care ar aluneca pe scări sau pentru a reține o rocă desprinsă din pereți Locuţiune adverbiala Din pod în pivniță = în întregime, complet A cădea ca din pod = a rămâne surprins, uimit, dezorientat, buimac A călca ca din pod = a merge cu pași nesiguri, greu În sintagmele Podul mâinii = dosul mâinii Podul palmei = partea interioară a mâinii, de la încheietura cu antebrațul până la degete Pod mișcător = bac, pod plutitor, pod umblător, regional brod, brudină, nordul Moldova și prin Bucovina parom; pod plutitor = bac, pod mișcător, pod umblător, regional brod, brudină, nordul Moldova și prin Bucovina parom; pod umblător = bac, pod mișcător, pod plutitor, regional brod, brudină, nordul Moldova și prin Bucovina parom |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL POD- |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Bulb aortic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul pod are forma: póduri
