|
Plutui [ plu-tu-i ] VEZI SINONIME PENTRU plutui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului plutui în mai multe dicționareDefinițiile pentru plutui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a plutui (forma la infinitiv) A plutui conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PLUTUI: PLUTUÍ, plutuiesc, verb IV. tranzitiv A supune pieile tăbăcite unei operații de finisare, tratându-le cu săruri de crom, pentru a le face moi și a le da un aspect plăcut. – Plută2 + sufix -ui. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PLUTUI: PLUTUÍ, plutuiesc, verb IV. tranzitiv A supune pieile tăbăcite unei operații de finisare, tratându-le cu săruri de crom, pentru a le face moi și a le da un aspect plăcut. – Plută2 + sufix -ui. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PLUTUI: PLUTUÍ, plutuiesc, verb IV. tranzitiv A supune pieile tăbăcite unei operații de finisare, în săruri de crom, pentru a le face moi și a le da față. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru plutui: plutuí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele plutuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea plutuiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural plutuiáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru plutui: plutuí (a plutui) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele plutuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea plutuiá; conjunctiv prezent 3 să plutuiáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'PLUTUI' PLUTONÍTPLUTONÍTEPLUTÓNIUPLUTOSPLUTUÍPLUTUÍREPLUTUÍTPLUVIÁLpluviálă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL plutui Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului plutui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Plutuí a plutui verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele plutuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea plutuiá; conjunctiv prezent 3 să plutuiáscă. |
GRAMATICA cuvântului plutui? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului plutui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul plutui poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE plutui? Vezi cuvântul plutui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul plutui?[ plu-tu-i ] Se pare că cuvântul plutui are trei silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Benzoic, benzoici, adjectiv în sintagma acid benzoic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|