eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție plug


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Plug [ plug ]
VEZI SINONIME PENTRU plug PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului plug în mai multe dicționare

Definițiile pentru plug din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PLUG:
PLUG, pluguri, substantiv neutru

1. Unealtă agricolă cu tracțiune animală sau mecanică, folosită la arat, la dezmiriștit etc., alcătuită din cuțit și brăzdar și dintr-o piesă specială ( vezi cormană) care răstoarnă brazda. Pocnind din bici pe lîngă boi, în zori de zi el a trecut Cu plugul pe la noi. COȘBUC, P. I 93. Noroc bun! Pe cîmpul neted ies romînii cu-a lor pluguri! Boi plăvani în cîte șese trag, se opintesc în juguri. ALECSANDRI, P. A. 120.
       • Expresia: De la coamele plugului = de la țară, din pătura țărănească. Plug de cărbune = piesă metalică cu un cuțit care se înfige în stratul de cărbune, detașînd o parte din el. Plug nivelator = mașină de lucru formată dintr-un șasiu cu patru roți și o lamă tăietoare lungă, înclinabilă, care servește la nivelarea suprafeței terenurilor și la împrăștierea unui material pe o șosea sau pe un teren. Plug pentru șanțuri = mașină de lucru cu cuțite speciale, care servește la săparea șanțurilor.
♦ Arat. Oamenii, la plug, răsturnau pămîntul în brazde mănoase. BUJOR, S. 111. Eu mergeam la plug în laz. Și, cînd trec, Lina s-ascunde, Parcă nici nu m-a văzut. COȘBUC, P. I 49.

2. Vehicul sau dispozitiv atașat la un vehicul, care împinge în lături zăpada de pe o cale de comunicație, pentru a menține sau a restabili circulația. Regionala a dat ordin să purceadă un plug de desfundat liniile. C. PETRESCU, A. 277.
♦ Piesă metalică montată transversal pe o bandă de transport, pentru a face ca materialul să cadă alături de bandă.

3. Figură la schi, care constă în apropierea din mers a vîrfurilor schiurilor în formă de unghi, pentru a frîna sau a reduce viteza.

4. Plugușor (2). Odată, la un sfîntul Vasile, ne prindem noi verb reflexiv:o cîțiva băieți din sat să ne ducem cu plugul. CREANGĂ, A. 41. Noi cu plugul ne-am luat De cu seara ce-a-nserat, Ș-am fi venit mai de mult, Dar noi nu ne-am priceput. TEODORESCU, P. P. 148.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

PLUG
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PLUG:
PLUG, pluguri, substantiv neutru

1. Unealtă agricolă cu tracțiune animală sau mecanică, folosită la arat, la dezmiriștit etc.
       • Expresia: De la coarnele plugului = de la țară.
♦ Arat1, plugărit.
♦ Îndeletnicirea, ocupația plugarului; plugărie1.
       • Expresia: Acesta (sau acela) mi-i plugul = aceasta (sau aceea) îmi este meseria, ocupația.
♦ figurat Ogor, pământ; țară.

2. (În sintagmele) Plug de cărbune = mașină de lucru prevăzută cu lame sau cuțite pentru dislocarea materialului, folosită la executarea mecanizată a operațiilor de abataj și de încărcare a cărbunilor. Plug nivelator = mașină folosită la nivelarea terenurilor și la împrăștierea unui material pe o șosea sau pe un teren. Plug pentru șanțuri = mașină de lucru cu cuțite speciale care servește la săparea șanțurilor. Plug de zăpadă = vehicul echipat cu un dispozitiv pentru curățarea zăpezii de pe o cale de comunicație.

3. Piesă metalică montată transversal pe o bandă de transport, pentru a face ca materialul transportat să cadă alături de bandă.

4. Figură de schi care constă în apropierea din mers a vârfurilor schiurilor în formă de unghi, pentru a frâna sau pentru a reduce viteza.

5. (regional) Plugușor (2).

– Din limba slavă (veche) plugŭ.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PLUG
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PLUG:
PLUG, pluguri, substantiv neutru

1. Unealtă agricolă cu tracțiune animală sau mecanică, folosită la arat, la dezmiriștit etc.
       • Expresia: De la coarnele plugului = de la țară.
♦ Arat, plugărit.
♦ Îndeletnicirea, ocupația plugarului; plugărie1.
       • Expresia: Acesta (sau acela) mi-i plugul = aceasta (sau aceea) îmi este meseria, ocupația.
♦ figurat Ogor, pământ; țară.

2. (În sintagmele) Plug de cărbune = mașină de lucru prevăzută cu lame sau cuțite pentru dislocarea materialului, folosită la executarea mecanizată a operațiilor de abataj și de încărcare a cărbunilor. Plug nivelator = mașină folosită la nivelarea terenurilor și la împrăștierea unui material pe o șosea sau pe un teren. Plug pentru șanțuri = mașină de lucru cu cuțite speciale care servește la săparea șanțurilor. Plug de zăpadă = vehicul echipat cu un dispozitiv pentru curățirea zăpezii de pe o cale de comunicație.

3. Piesă metalică montată transversal pe o bandă de transport, pentru a face ca materialul transportat să cadă alături de bandă.

4. Figură de schi care constă în apropierea din mers a vârfurilor schiurilor în formă de unghi, pentru a frâna sau pentru a reduce viteza.

5. (regional) Plugușor (2).

– Din limba slavă (veche) plugŭ.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

plug
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru plug:
plug (plúguri), substantiv neutru –

1. Unealtă pentru arat. –

2. Obicei folcloric din ajunul Anului Nou, în care se merge pe la case, adesea cu un plug în miniatură, cîntîndu-se cîntece legate de muncile cîmpului. –

3. Vehicul de deszăpezit. –

4. Constelația Orion.

– Mr., megl. plug. limba slavă (veche) plugŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 36; Miklosich, Fremdw., 118; Cihac, II, 267; Cancel 23; Conev 68; Pascu, II, 205), conform limba bulgară, limba sârbă, Hristos plug, limba cehă pluh, poloneză plug, limba rusă plugi, din germana Pflug.

– derivat plugar, substantiv masculin (muncitor agricol; urător); plugăraș, substantiv masculin (flăcău care umblă cu uratul în ajunul Anului Nou); plugări, verb (a munci pămîntul, a ara; a se ocupa cu muncile cîmpului); plugărie (variantă plugărit), substantiv feminin (ocupația plugarului); plugăreasă (variantă plugăriță), substantiv feminin (țărancă); pluguleț (variantă plugușor), substantiv neutru (obicei folcloric în ajunul Anului Nou; cîntecul care se cîntă cu acest prilej).[1]
Forme diferite ale cuvantului plug: plúguri

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

PLUG
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PLUG:
PLUG pluguri n.

1) Unealtă agricolă pentru arat. plug cu cai. plug cu cormană.
       • plug de zăpadă vehicul special amenajat pentru curățarea zăpezii de pe o cale de circulație. plug de cărbune agregat folosit la tăierea și încărcarea cărbunilor în mine. plug nivelator mașină folosită pentru nivelare în lucrările rutiere. (A fi) de la coarnele plugului (a fi) din țărani. A trage în plug a munci din greu (obosind peste măsură).

2) Munca aratului. Țăranii vin de la plug.

3) Procedeu de a frâna schiurile, apropiindu-le vârfurile. /<sl. plugu
Forme diferite ale cuvantului plug: pluguri

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

plug
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru plug:
plug n.

1. unealtă de arat trasă de boi, cel mai important instrument agricol compus din cuțit, brăzdar, cormană, plaz, bârsă, grindeiu, coarne, potâng și rotile;

2. plugușor: la sf. Vasile ne duceam cu plugul Hristos [slava PLUGŬ].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PLUG
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PLUG:
PLUG s.

1. (tehnic) (regional) plugniță. (Cu plug se ară.)

2. (agricultură) arare, arat, arătură, plugărie, plugărit, (rar) plugărire. (Merg în zori la plug.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

PLUG
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru PLUG:
PLUG(AR) substantiv

1. Plug-rău b. (Cîmp).

2. Plugar/ul (ib.); -iul, Stan (17 B III 142).

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

plug
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru plug:
plug substantiv neutru, plural plúguri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

plug
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru plug:
plug substantiv neutru, plural plúguri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'PLUG'
plouásPLOUÁTPLOURÓSPLOVDIVPLUGPLUGÁRplugăráșplugăreásăplugărél

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL plug
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului plug dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
PLUG pluguri n.
Plug cu cai.
Plug cu cormană.
       • plug de zăpadă vehicul special amenajat pentru curățarea zăpezii de pe o cale de circulație.
Plug de cărbune agregat folosit la tăierea și încărcarea cărbunilor în mine.
Plug nivelator mașină folosită pentru nivelare în lucrările rutiere.
A fi de la coarnele plugului a fi din țărani.
A trage în plug a munci din greu obosind peste măsură.
Țăranii vin de la plug.
Cu plug se ară.
Merg în zori la plug.
Cu plugul se ară.

GRAMATICA cuvântului plug?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului plug.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul plug poate fi: substantiv, verb,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul plug sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul plug are forma: plúguri
VEZI PLURALUL pentru plug la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE plug?
Vezi cuvântul plug desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul plug?
[ plug ]
Se pare că cuvântul plug are o silabă

EXPRESII CU CUVÂNTUL plug
Inţelegi mai uşor cuvântul plug dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
De la coamele plugului = de la țară, din pătura țărănească
Plug de cărbune = piesă metalică cu un cuțit care se înfige în stratul de cărbune, detașînd o parte din el
Plug nivelator = mașină de lucru formată dintr-un șasiu cu patru roți și o lamă tăietoare lungă, înclinabilă, care servește la nivelarea suprafeței terenurilor și la împrăștierea unui material pe o șosea sau pe un teren
Plug pentru șanțuri = mașină de lucru cu cuțite speciale, care servește la săparea șanțurilor
De la coarnele plugului = de la țară
Acesta sau acela mi-i plugul = aceasta sau aceea îmi este meseria, ocupația
În sintagmele Plug de cărbune = mașină de lucru prevăzută cu lame sau cuțite pentru dislocarea materialului, folosită la executarea mecanizată a operațiilor de abataj și de încărcare a cărbunilor
Plug nivelator = mașină folosită la nivelarea terenurilor și la împrăștierea unui material pe o șosea sau pe un teren
Plug pentru șanțuri = mașină de lucru cu cuțite speciale care servește la săparea șanțurilor
Plug de zăpadă = vehicul echipat cu un dispozitiv pentru curățarea zăpezii de pe o cale de comunicație
De la coarnele plugului = de la țară
Acesta sau acela mi-i plugul = aceasta sau aceea îmi este meseria, ocupația
În sintagmele Plug de cărbune = mașină de lucru prevăzută cu lame sau cuțite pentru dislocarea materialului, folosită la executarea mecanizată a operațiilor de abataj și de încărcare a cărbunilor
Plug nivelator = mașină folosită la nivelarea terenurilor și la împrăștierea unui material pe o șosea sau pe un teren
Plug pentru șanțuri = mașină de lucru cu cuțite speciale care servește la săparea șanțurilor
Plug de zăpadă = vehicul echipat cu un dispozitiv pentru curățirea zăpezii de pe o cale de comunicație

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL plug

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: CArcă substantiv feminin în locuțiune adverbiala în cârcă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a aduce pe cineva într-o stare de plâns, distrugându-l fizicește sau sufletește
erou principal din basme, înzestrat cu frumusețe fizică și morală, cu bunătate, curaj și vitejie ieșite din comun; prin generalizare ca nume comun băiat, tânăr sau bărbat deosebit de frumos
în spate, în spinare
despre cereale a vântura
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app