 | as |
|
| Plocon [ plo-con ] VEZI SINONIME PENTRU plocon PE ESINONIME.COM definiția cuvântului plocon în mai multe dicționareDefinițiile pentru plocon din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PLOCÓN: PLOCÓN, plocoane, substantiv neutru 1. Dar, cadou; prin extensie dar oferit cuiva la ocazii solemne, în semn de prețuire sau de respect (în trecut mai ales pentru a obține o favoare). Și-și mai rotunjește starea și cu plocoane și cu mînă de lucru, pe care n-o plătește. PAS, Z. I 155. Lupul în urmă spre tron se duce, Și după vechiul, bun obicei, Măriei-sale plocon îi duce Și înainte-i pune doi miei. ALEXANDRESCU, P. 62. • (În legătură cu persoane; astăzi glumeț sau ironic) Le-a trimis procurorul citații să vină la parchet. S-au dus singuri plocon, în loc să se ascundă. PAS, Z. IV 236. Boierul i-a cumpărat lui Mură o vioară de nu știu cîte sute de galbeni și era boierul gata să-l trimită pe Mură plocon domnului său și rudei sale, măriei-sale vodă. GALACTION, O. I 69. Va crește pe Lya, o va face femeie desăvârșită... și pe urmă i-o va încredința plocon. GHEREA, ST. Hristos I 274. 2. Dar oferit în trecut turcilor, în semn de supunere și de recunoaștere a suzeranității lor. Mircea cel Bătrîn, Bogdan și alții au închinat țara la împărăție. închinarea consista în oarecare plocoane și ajutoare felurite, pe care vasalul trebuia să le dea căpeteniei sale morale. ODOBESCU, S. II 17. Trimise pe logofătul Tăut cu un plocon de zece pungi de bani și însoțit de o ceată de pedestrime, ca să meargă la sultanul turcilor să-i închine Moldova. BĂLCESCU, O. I 81. ♦ (Învechit) Impozit, dare, bir. Se hotărî ca boierii și mănăstirile să plătească ploconul, ajutorința, mucarerul, văcărind și oieritul in toți anii. BĂLCESCU, O. I 17. – Variantă: poclón (CREANGĂ, P. 305, ALECSANDRI, T. 184, ȘEZ. XXI 5) substantiv neutru Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PLOCÓN: PLOCÓN, plocoane, substantiv neutru 1. Dar omagial intrând în obligațiile vasalilor către Poartă sau ale supușilor către curtea domnească sau către stăpânul moșiei; (astăzi, fam.) dar, cadou (făcut adesea pentru un serviciu, o favoare). • Expresia: A duce (sau a aduce, a trimite etc. pe cineva) plocon (cuiva) = a prezenta pe cineva cuiva, a pune pe cineva în fața cuiva. ♦ specializare Dar care se dă nașilor (la nuntă, la botez sau în anumite ocazii). 2. (învechit) Jertfă, ofrandă. 3. (Și în sintagma plocon de nume) Denumire dată, în evul mediu, în țările române, unor dări sau daruri, devenite apoi obligații ale birnicilor. [Variante: poclón substantiv neutru] – Din limba slavă (veche) poklonŭ. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PLOCÓN: PLOCÓN, plocoane, substantiv neutru 1. (În timpul dominației otomane în Țările Române) Dar făcut în semn de recunoaștere a suzeranității otomane. 2. Dar, cadou (oferit pentru a obține o favoare). • Expresia: A duce (sau a aduce, a trimite etc. pe cineva) plocon (cuiva) = a prezenta pe cineva cuiva, a pune pe cineva în fața cuiva.. ♦ specializare Dar care se dă nașilor (la nuntă, la botez sau în anumite ocazii). 3. (învechit) Jertfa, ofrandă. 4. (Și în sintagma plocon de nume) Denumire dată, în Evul Mediu, în Țările Române, unor dări. sau daruri, devenite apoi obligații ale birnicilor. [Variante: poclón substantiv neutru] – Din limba slavă (veche) poklonŭ. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PLOCÓN: PLOCÓN ploconoáne n. 1) (în Moldova și în Muntenia medievală) Dar oferit de supușii Porții Otomane, curții domnești sau moșierului. 2) fam. Cadou făcut unei persoane pentru a obține o favoare sau drept mulțumită pentru un serviciu • A duce (sau a aduce, a trimite) pe cineva plocon cuiva a prezenta pe cineva în fața cuiva (în semn de omagiu sau pentru a fi judecat sau pedepsit). /<sl. poklonu Forme diferite ale cuvantului plocon: oáne Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru plocon: plocón (vechĭ, azĭ est) n., plural oane (vechea slavă po-klonŭ, plecăcĭune, închinăcĭune, dar, tribut). Dar oferit unuĭ superior (cum fac maĭ ales țăraniĭ cînd vor să-șĭ atragă o favoare) saŭ (Transilvania) uneĭ lehuze (rodin). Odinioară, un bir numit maĭ des baĭramlî́c. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru plocon: plocon n. 1. dar făcut unui superior de către un inferior: după vechiul obiceiu, Măriei sale plocon îi duce greacă AL.; 2. od. dare numită obișnuit bairamlâc. [Moldova poclon = slava POKLONŬ, închinăciune, dar, tribut]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru plocon: plocon substantiv verbal ATENȚIE. CADOU. COMPLIMENT. DAR. ÎNCHINĂCIUNE. JERTFĂ. MĂTANIE. OFRANDĂ. PLECĂCIUNE. PLOCONEALĂ. PRINOS. REVERENȚĂ. SURPRIZĂ. TEMENEA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru plocon: plocón substantiv neutru, plural plocoáne Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru plocon: plocón substantiv neutru, plural plocoáne Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'PLOCON' plocádițăPLOCÁTPLOCÁTĂplociontíPLOCÓNPLOCONÁȘPLOCONEÁLĂploconéscPLOCONÍ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL plocon Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului plocon dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PLOCÓN ploconoáne n. Cadou făcut unei persoane pentru a obține o favoare sau drept mulțumită pentru un serviciu • A duce sau a aduce, a trimite pe cineva plocon cuiva a prezenta pe cineva în fața cuiva în semn de omagiu sau pentru a fi judecat sau pedepsit. |
GRAMATICA cuvântului plocon? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului plocon. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul plocon poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE plocon? Vezi cuvântul plocon desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul plocon?[ plo-con ] Se pare că cuvântul plocon are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL plocon Inţelegi mai uşor cuvântul plocon dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexePe cineva plocon cuiva = a prezenta pe cineva cuiva, a pune pe cineva în fața cuiva Pe cineva plocon cuiva = a prezenta pe cineva cuiva, a pune pe cineva în fața cuiva Moldova poclon = slava POKLONŬ, închinăciune, dar, tribut |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL plocon |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv și adverb din bătrâni?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul plocon are forma: plocoáne
