 | as |
|
| Plintă [ plin-tă ] VEZI SINONIME PENTRU plintă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului plinta în mai multe dicționareDefinițiile pentru plinta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PLINTĂ: PLÍNTĂ, plinte, substantiv feminin 1. Piesă de lemn, de piatră, de mozaic, de material plastic etc. care se aplică la partea de jos a pereților unei încăperi pentru a-i apăra împotriva loviturilor și a umezelii sau pentru a acoperi rostul dintre pardoseală și perete. 2. Partea de jos a unei clădiri, a unei sobe, a unui zid, ieșită mai în afară și formând un mic soclu. 3. Bloc paralelipipedic de piatră sau de zidărie, pe care se reazemă o coloană sau un piedestal. – Din limba franceza plinthe. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PLINTĂ: PLÍNTĂ, plinte, substantiv feminin 1. Piesă de lemn, de piatră, de mozaic, de material plastic etc. care se aplică la partea de jos a pereților unei încăperi pentru a-i apăra împotriva loviturilor și a umezelii sau pentru a acoperi rostul dintre pardoseală și perete. 2. Partea de jos a unei clădiri, a unei sobe, a unui zid, ieșită mai în afară și formând un mic soclu. 3. Bloc paralelipipedic de piatră sau de zidărie, pe care se reazemă o coloană sau un piedestal. – Din limba franceza plinthe. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PLINTĂ: PLÍNTĂ, plinte, substantiv feminin 1. Bandă de lemn, piatră, mozaic etc. care se aplică la partea de jos a pereților unei încăperi, pentru a-i apăra împotriva loviturilor și a umezelii sau pentru a acoperi rostul dintre pardoseală și perete. vezi pervaz. 2. Partea de jos a unei clădiri, a unei sobe, a unui zid, ieșită mai în afară pentru a forma un mic soclu. ♦ Bloc paralelipipedic de piatră sau de zidărie pe care se reazemă o coloană sau un piedestal. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PLINTĂ: PLÍNTĂ substantiv feminin 1. Partea inferioară a unei coloane, a unui zid, care iese în afară; soclu, piedestal. 2. Fâșie de lemn, de piatră etc. așezată în partea inferioară a pereților unei camere pentru a feri pereții de lovituri și umezeală și pentru a astupa rostul dintre pardoseală și perete. [< limba franceza plinthe, latina plinthis, conform greacă plinthos]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PLINTĂ: PLÍNTĂ substantiv feminin 1. mic soclu, în afară, la partea inferioară a unei clădiri, a unui zid etc. 2. fâșie de mozaic, de piatră la partea inferioară a pereților unei camere, care ferește pereții de lovituri și umezeală. 3. bloc paralelipipedic pe care se reazemă o coloană sau un piedestal. (< limba franceza plinthe) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PLINTĂ: PLÍNTĂ plintae forme 1) Piesă îngustă, mai ales din scândură, confecționată special, care se fixează de-a lungul peretelui unei încăperi pentru a acoperi deschizătura dintre perete și podea; pervaz. 2) Partea de jos a unei construcții (zid, sobă etc.) ieșită în afară. /<fr. plinthe Forme diferite ale cuvantului plinta: plintae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru plîntă: plîntă (plánte), substantiv feminin – Talpa piciorului. latina planta (Tiktin). Apare numai la Dosoftei, secolul XVII. Ar putea fi cultism, dar conform împlînta. E dubletul lui plantă, substantiv feminin, din limba franceza plante, derivat planta, din limba franceza planter; plantator, substantiv masculin (cultivator); plantație, substantiv feminin (teren cultivat). Forme diferite ale cuvantului plinta: plánte Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru plî́ntă: plî́ntă forme, plural e (latina planta, talpă, probabil neol. al luĭ Dos.). Vechĭ. Talpă (a picĭoruluĭ). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru plintă: plíntă substantiv feminin, genitiv dativ articulat plíntei; plural plínte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru plintă: plíntă substantiv feminin, plural plínte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'PLINTA' plînsăturăplî́nsetPLÎNSOÁREplîntPLÍNTĂplințuíPLINÚȚPLIO-PLIOÁPĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL plintă Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului plintă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PLÍNTĂ plintăe forme 1 Piesă îngustă, mai ales din scândură, confecționată special, care se fixează de-a lungul peretelui unei încăperi pentru a acoperi deschizătura dintre perete și podea; pervaz. |
GRAMATICA cuvântului plintă? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului plintă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul plintă poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE plintă? Vezi cuvântul plintă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul plintă?[ plin-tă ] Se pare că cuvântul plintă are două silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Așa ceva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul plintă are forma: plínte
