Definiție plinsoare

Plînsoare [ plîn-soa-re ]
VEZI SINONIME PENTRU plînsoare PE ESINONIME.COM

Cautăm definiția cuvântului plinsoare în mai multe dicționare

Definițiile pentru plinsoare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PLÎNSOARE:
PLÎNSOÁRE, plîitsori, substantiv feminin (Învechit și popular)

1. Plîns. Plînsori sfâșietoare împinse de blestem Se urmăresc prin boite. EMINESCU, O. I 94. Așa-mi vine uneori, Să mă sui la munți cu flori, Să mă jeluiesc la nori, Să-mi mai treacă de plînsori. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 201.
♦ (Concretizat) Lacrimi. Iar cu- mîna dreaptă apucînd de colț Mîneca ei stingă, își ștergea plînsoarea. COȘBUC, P. I 250. Din ochi îi picura izvor de plînsoare, și la tot ceasul... glasul lui duios răsuna prin codri. ODOBESCU, S. III 207. Se aude mare jale, Că mi-l plâng surorile Cu toate plîn- sorile De-neacă inimile. TEODORESCU, P. P. 206.

2. (Neobișnuit) Cerere, jalbă. vezi plîngere. Rareori supușii țării înălțat-au ruga lor Fără să-mi aplec urechea glasului, plînsorilor. EFTIMIU, Î. 10.

3. (Mai ales la plural ) Nume dat în popor unor boli (de copii) care provoacă mai ales insomnii și plînset necontenit. Alți șase prunci, pe care i-a dăruit lumii fata lui Manole, unii s-au prăpădit de pojar, alții de bube, alții de plînsori, alții de fiertură de căciulii de mac. SADOVEANU, M. C.

8. Băbătia lui, de la o verb reflexiv:eme încoace, nu știu ce avea că începuse a scîrții; ba c-o doare ceea... ba că-i e făcut de plînsori și tot îmbla din babă în babă. CREANGĂ, P. 111.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

PLÎNSOARE

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PLÎNSOARE:
PLÎNSOARE s.

1. lăcrimare, plîngere, plîns, plînset, (învechit și regional) plînsătură. (plinsoare cuiva.)

2. lacrimi (la plural), plîngere, plîns, plînset. (Oprește-ți plinsoare!)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

plînsoare

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru plînsoare:
plînsoare substantiv verbal PLÎNGERE. RECLAMAȚIE.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

CUVINTE APROPIATE DE 'PLINSOARE'

plinitór plî́ns plînsătură plî́nset PLÎNSOÁRE plînt PLÍNTĂ plințuí PLINÚȚ

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL plînsoare

Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului plînsoare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii

Plînsoare cuiva.

Oprește-ți plînsoare!.

GRAMATICA cuvântului plînsoare?

Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului plînsoare.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.

Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul plînsoare poate fi: substantiv, verb,

Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul plînsoare sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două

CUM DESPART ÎN SILABE plînsoare?

Vezi cuvântul plînsoare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul plînsoare?

[ plîn-soa-re ]
Se pare că cuvântul plînsoare are trei silabe

Contact Politica de confidentialitate Termeni si conditii de utilizare

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Locuțiune prepoziție de urâtul cuiva sau a ceva?

Apasă click pe răspunsul corect.

	corect	greşit
între două momente; între un moment trecut și cel prezent
a ploua foarte tare, torențial
din cauza plictiselii sau aversiunii provocate de cineva sau de ceva
în întregime, complet
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?