|
Plictisitor [ plic-ti-si-tor ] VEZI SINONIME PENTRU plictisitor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului plictisitor în mai multe dicționareDefinițiile pentru plictisitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PLICTISITOR: PLICTISITOR adjectiv 1. anost, neinteresant, plicticos, (livresc) fastidios, (figurat) fad, insipid, nesărat, sălciu, searbăd. (Un spectacol plictisitor.) 2. anost, banal, monoton, placid, uniform, (figurat) searbăd, (livresc figurat) tern. (O viață plictisitor.) 3. agasant, enervant, iritant, plicticos, sîcîitor, supărător. (O treabă plictisitor.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PLICTISITÓR: PLICTISITÓR, -OÁRE, plictisitori, -oare, adjectiv 1. Care plictisește; plicticos, anost, searbăd. Ce rost au aci, el și monologul lui, între oameni sătui... cu desăvîrșire indiferenți unor chestiuni care trebuie să li se pară grozav de plictisitoare. C. PETRESCU, Î. I 16. 2. Supărător, enervant. Forme diferite ale cuvantului plictisitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PLICTISITÓR: PLICTISITÓR, -OÁRE, plictisitori, -oare, adjectiv 1. Care plictisește (1); neinteresant, searbăd, anost; plicticos. 2. Supărător, enervant, agasant; plicticos. – Plictisi + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului plictisitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PLICTISITÓR: PLICTISITÓR, -OÁRE, plictisitori, -oare, adjectiv 1. Care plictisește (1); neinteresant, searbăd, anost; plicticos. 2. Supărător, enervant, agasant; plicticos. – Plictisi + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului plictisitor: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PLICTISITÓR: PLICTISITÓR2 plictisitoroáre (plictisitoróri, plictisitoroáre) Care plictisește; care provoacă plictiseală; anost. Film plictisitor. /a (se) plictisi + sufix plictisitortor Forme diferite ale cuvantului plictisitor: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PLICTISITÓR: PLICTISITÓR1 adverb Într-un mod care provoacă plictiseală; cu plictiseală. /a (se) plictisi + sufix plictisitortor Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru plictisitor: plictisitór adjectiv masculin, plural plictisitóri; forme singular și plural plictisitoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru plictisitor: plictisitór adjectiv masculin, plural plictisitóri; forme singular și plural plictisitoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru plictisitor: plictisitór, -oáre adjectiv Plicticos. adverb A vorbi plictisitor. Forme diferite ale cuvantului plictisitor: -oáre Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Plictisitor: Plictisitor ≠ amuzant, captivant, distractiv, nostim Definiție sursă: Dicționar de antonime |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru plictisitor: plictisitor a. care plictisește. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'PLICTISITOR' plictiséscPLICTISÍPLICTISÍREPLICTISÍTPLICTISITÓRplicuíPLICUÍREPLICULÉȚPLICUȘÓR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL plictisitor Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului plictisitor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Un spectacol plictisitor. O viață plictisitor. O treabă plictisitor. Un spectacol plictisitor. PLICTISITÓR2 plictisitoroáre plictisitoróri, plictisitoroáre Care plictisește; care provoacă plictiseală; anost. Film plictisitor. /a se plictisi + sufix plictisitortor. /a se plictisi + sufix plictisitortor. |
GRAMATICA cuvântului plictisitor? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului plictisitor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul plictisitor poate fi: adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE plictisitor? Vezi cuvântul plictisitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul plictisitor?[ plic-ti-si-tor ] Se pare că cuvântul plictisitor are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL plictisitor |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Carbamic adjectiv chimie; în sintagma acid carbamic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|