eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție plictiseala


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Plictiseală [ plic-ti-sea-lă ]
VEZI SINONIME PENTRU plictiseală PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului plictiseala în mai multe dicționare

Definițiile pentru plictiseala din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PLICTISEALĂ:
PLICTISEÁLĂ, plictiseli, substantiv feminin

1. Stare sufletească de lîncezeală, de nemulțumire provocată de inactivitate, de o activitate neplăcută sau lipsită de interes, de monotonie etc.; urît. Drumul de fier nu-i o călătorie de plăcere; e o goană amețitoare, în care capul îți vîjîie, gîndurile îți adorm, e o prelungă plictiseală. SADOVEANU, O. VI 375.

2. Neplăcere, necaz, supărare, neajuns.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

PLICTISEALĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PLICTISEALĂ:
PLICTISEÁLĂ, plictiseli, substantiv feminin

1. Stare sufletească apăsătoare, ușoară depresiune morală provocată de singurătate, de lipsa de ocupație sau de o ocupație neatrăgătoare, de monotonie etc.; gol sufletesc, urât, plictis.

2. Enervare, necaz, supărare.

– Plictisi + sufix -eală.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PLICTISEALĂ
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PLICTISEALĂ:
PLICTISEÁLĂ, plictiseli, substantiv feminin

1. Stare sufletească apăsătoare, ușoară depresie morală provocată de singurătate, de lipsa de ocupație sau de o ocupație neatrăgătoare, de monotonie etc.; gol sufletesc, urât, plictis.

2. Enervare, necaz, supărare.

– Plictisi + sufix -eală.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PLICTISEALĂ
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PLICTISEALĂ:
PLICTISEALĂ substantiv urît, (rar) anosteală, (popular și fam.) lehamite, (regional) zălezeală, (învechit și fam.) plictis, sastisire, (învechit) plicsis, stenahorie. (Simțea o plictiseala de moarte.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

plictiseală
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru plictiseală:
plictiseálă forme, plural elĭ (despre plictisesc). Urît, neplăcere cauzată de neocupațiune, de ocupațiune urîtă saŭ de vorbă nesărată.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

PLICTISEALĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PLICTISEALĂ:
PLICTISEÁLĂ plictisealaéli forme Stare a omului care se plictisește; urât. /a (se) plictisi + sufix plictisealaeală
Forme diferite ale cuvantului plictiseala: plictisealaéli

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

plictiseală
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru plictiseală:
plictiseală forme urît, întristare cauzată de neocupațiune, gol sufletesc. [greacă mod.].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

plictiseală
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru plictiseală:
plictiseálă substantiv feminin, genitiv dativ articulat plictisélii; plural plictiséli
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

plictiseală
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru plictiseală:
plictiseálă substantiv feminin, genitiv dativ articulat plictisélii; plural plictiséli
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'PLICTISEALA'
PLICIUÍREPLÍCSISPLICTICÓSPLICTÍSPLICTISEÁLĂplictiséscPLICTISÍPLICTISÍREPLICTISÍT

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL plictiseală
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului plictiseală dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Simțea o plictiseală de moarte.
Simțea o plictiseală de moarte.
PLICTISEÁLĂ plictisealăéli forme Stare a omului care se plictisește; urât.
/a se plictisi + sufix plictisealăeală.

GRAMATICA cuvântului plictiseală?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului plictiseală.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul plictiseală poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul plictiseală sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul plictiseală are forma: plictiséli
VEZI PLURALUL pentru plictiseală la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE plictiseală?
Vezi cuvântul plictiseală desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul plictiseală?
[ plic-ti-sea-lă ]
Se pare că cuvântul plictiseală are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL plictiseală

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A face cuiva în ciudă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a nu face nimic, a pierde vremea
a a fi aproape de sfârșitul unei acțiuni; b a fi aproape de sfârșitul vieții, a nu mai avea de trăit decât puține zile
a necăji intenționat pe cineva
a unul după altul, succesiv; b din plin, cu grămada
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app