 | as |
|
| Plată [ pla-tă ] VEZI SINONIME PENTRU plată PE ESINONIME.COM definiția cuvântului plata în mai multe dicționareDefinițiile pentru plata din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PLATĂ: PLÁTĂ, plăți, substantiv feminin 1. Faptul de a plăti o sumă de bani datorată; achitare (2). Prin urmare, îți poroncesc, în numele Convenției, să te supui îndată la plata contribuției. ALECSANDRI, T. I 258. Cînd la plată?... verb reflexiv:ea să-mi mănînce dreptul. id. ib. 216. • (Urmat de determinări arătînd modul în care se plătește) Plată în natură. ▭ Ordonanță de plată vezi ordonanță. ♦ (Articulat, cu valoare de interjecție) Apel prin care, într-un local public, consumatorul anunță că e gata să plătească costul consumației. 2. Ceea ce se plătește, sumă de bani dată cuiva drept echivalent al unei munci, drept contravaloare a unui obiect cumpărat, a folosinței unui lucru etc. Portarul îi ceru plata camerei înainte. C. PETRESCU, C. vezi 39. Lăutarii... se sculară, cerînd plata de la George. REBREANU, I. 38. Noi n-am avut de gînd să luăm plată de la drumețul străin pentru mîncărea ce i-am dativ CREANGĂ, O. A. 267. • locuțiune adjectiv Cu plată = cu bani. Ia-ți, bădiță, cal cu plată, și mai vin la noi verb reflexiv:eodată. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 105. • (Învechit) Plata cizmelor = indemnizație care se plătea odinioară cuiva ca echivalent pentru o muncă. Aprozii slujeau ca taxidari și împlinitori de datorii. Ei primeau pentru osteneala lor un dar în bani ce se numea plata cizmelor. BĂLCESCU, O. I 18. 3. Răsplată (morală) prin care cineva este recompensat pentru faptele cele bune sau pedeapsă primită pentru faptele rele. Nici o faptă, fără plată. CREANGĂ, P. 28. Căci nu sînt un vînători Să pîndesc cînd ai să zbori Și să-ți dau eu ție plată Cu un fulger de săgeată. ALECSANDRI, P. P. 373. • Expresia: A-și lua plata = a-și lua pedeapsa cuvenită. În plata domnului (sau a lui dumnezeu) = a) (în legătură cu verbe de mișcare) unde verb reflexiv:ea, unde știe, unde-i place. Să-l fi lăsat să se ducă în plata domnului cu struguri cu tot. DUMITRIU, N. 223. Mergeți în plata lui dumnezeu sfîntul. RETEGANUL, P. V 42. I-a spus să se suie în pod să-și aleagă de acolo o ladă, care i-a plăcea și să se ducă în plata lui dumnezeu. CREANGĂ, P. 293; b) (în legătură cu verbul «a lăsa») în voia soartei, în pace. Nu voia să muncească nimic oamenii îl lăsau în plata domnului. SADOVEANU, O. VII 358. Nițule, lasă-l în plata lui dumnezeu. ALECSANDRI, T. 1533. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PLATĂ: PLÁTĂ, plăți, substantiv feminin 1. Faptul de a plăti o sumă de bani datorată; achitare. ♦ Sistem, mod după care se plătește. 2. Sumă de bani dată cuiva pentru munca depusă, drept contravaloare a unui obiect cumpărat, a folosinței unui lucru etc. 3. Răsplată (morală) cu care cineva este recompensat pentru faptele sale bune; pedeapsă care se dă cuiva pentru fapte rele. • Expresia: A-și lua plata = a-și primi pedeapsa cuvenită. A se duce (sau a pleca, a merge etc.) în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu) = a se duce (sau a pleca, a merge etc.) unde verb reflexiv:ea, unde știe, unde-i place. A lăsa (pe cineva) în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu) = a nu se mai ocupa de cineva, a lăsa în voia sorții, a lăsa în pace. – Din limba slavă (veche) plata. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PLATĂ: PLÁTĂ, plăți, substantiv feminin 1. Faptul de a plăti o sumă de bani datorată; achitare. ♦ Sistem, mod după care se plătește. 2. Sumă de bani dată cuiva pentru munca depusă, drept contravaloare a unui obiect cumpărat, a folosinței unui lucru etc. 3. Răsplată, recompensă (morală) dată cuiva pentru faptele sale bune; pedeapsă pentru fapte rele. • Expresia: A-și lua plata = a-și primi pedeapsa cuvenită. A se duce (sau a pleca, a merge etc.) în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu) = a se duce (sau a pleca, a merge etc.) unde verb reflexiv:ea, unde știe, unde-i place. A lăsa (pe cineva) în plata Domnului (sau a lui Dumnezeu) = a nu se mai ocupa de cineva, a lăsa în voia sorții, a lăsa în pace. – Din limba slavă (veche) plata. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PLATĂ: PLATĂ s. 1. achitare, lichidare, onorare, plătire, (învechit) răspundere. (plata unei datorii.) 2. achitare, depunere, vărsare. (plata ratei în termen.) 3. (învechit și popular) preț. (Aduceți lucrul și primiți plata.) 4. remunerare, remunerație, retribuire, retribuție, (rar) remunerariu. (Care este plata pentru munca ta?) 5. pedeapsă, răsplată, recompensă, (învechit) răsplătire. (Și-a luat plata cuvenită pentru faptele sale.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru plată: plátă forme, plural ățĭ (limba bulgară sîrb. limba rusă pláta. vezi plătesc). Acțiunea de a plăti: a efectua plățile. Ceĭa ce se plătește (datorie orĭ leafă): a lucra cu plată (pentru plată). Răsplată, recompensă: după faptă, și răsplată; a lăsa pe cineva în plata luĭ Dumnezeŭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru plată: plată forme 1. acțiunea de a plăti: zi de plată; 2. ceeace se dă spre achitarea unei datorii, leafă, simbrie: cu plată, fără plată; 3. figurat răsplată: a lăsa în plata lui D-zeu. [Abstras din plătì]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Plata: Plata forme 1. fluviu în America de S. se varsă în Oceanul Atlantic: 300 km.; 2. vezi Argentina. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru plată: plátă substantiv feminin, genitiv dativ articulat plății; plural plăți Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru plată: plátă substantiv feminin, genitiv dativ articulat plắții; plural plăți Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru plată: plátă substantiv feminin (regional) bucată de slănină. Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru PLATA: PLATA, La plata vezi Rio de la Plata. Forme diferite ale cuvantului plata: platala plata Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru PLATA: PLATA vezi La Plata (3). Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
CUVINTE APROPIATE DE 'PLATA' PLÁSTUREplăsuíPLATplat-bandăPLÁTĂplatagplataginăPLATÁNPlătănești |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL PLATA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului plata dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Plata unei datorii. Plata ratei în termen. Aduceți lucrul și primiți plata. Care este plata pentru munca ta? 5. Și-a luat plata cuvenită pentru faptele sale. Plata ratei în termen. Aduceți lucrul și primiți plata. Care este plata pentru munca ta? 5. PLATA, La plata vezi Rio de la Plata. |
GRAMATICA cuvântului PLATA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului plata. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul PLATA poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE plată? Vezi cuvântul plată desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul plată?[ pla-tă ] Se pare că cuvântul plată are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL PLATA Inţelegi mai uşor cuvântul plata dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe locuțiune adjectiv Cu plată = cu bani Învechit Plata cizmelor = indemnizație care se plătea odinioară cuiva ca echivalent pentru o muncă A-și lua plata = a-și lua pedeapsa cuvenită În plata domnului sau a lui dumnezeu = a în legătură cu verbe de mișcare unde verb reflexiv:ea, unde știe, unde-i place A-și lua plata = a-și primi pedeapsa cuvenită în plata Domnului sau a lui Dumnezeu = a se duce sau a pleca, a merge etc A lăsa pe cineva în plata Domnului sau a lui Dumnezeu = a nu se mai ocupa de cineva, a lăsa în voia sorții, a lăsa în pace A-și lua plata = a-și primi pedeapsa cuvenită în plata Domnului sau a lui Dumnezeu = a se duce sau a pleca, a merge etc A lăsa pe cineva în plata Domnului sau a lui Dumnezeu = a nu se mai ocupa de cineva, a lăsa în voia sorții, a lăsa în pace |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL PLATA |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Bujor românesc?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul plată are forma: plăți
