eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție pisc


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME DIMINUTIVE PLURALGRAMATICĂSILABE
Pisc [ pisc ]
VEZI SINONIME PENTRU pisc PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului pisc în mai multe dicționare

Definițiile pentru pisc din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PISC:
PISC, piscuri, substantiv neutru

1. Vîrf stîncos ascuțit (de obicei fără vegetație) al unui munte. Pîcla se lăsă pe poalele Ceahlăului și piscul rămase în lumină nins, dincolo de lume și singur. SADOVEANU, forme J. 366. Din văile umbroase ale munților Tazlăului, cu piscuri pierdute în pulbere de lumină, negurile albe se înălțau spre văzduhuri. HOGAȘ, M. N. 151. Un vultur sâgață mîndru de un pisc cu fruntea ninsă. EMINESCU, O. IV 119.
       • figurat Cînd atîția oameni care erau socotiți piscuri ale timpului nostru se macină și se năruie, ce uimitor e ca un om simplu, necunoscut, să rămînă un om întreg, adevărat. BOGZA, A. Î. 654.
♦ Culme. Veni și sultan Murad cu toate ostile lui și ocoli pre Iancu-vodă în mijlocul cîmpilor Rigăi, într-un pisc de deal. BĂLCESCU, O. I 48.

2. Capătul dinainte, ascuțit și încovoiat în sus, al unei luntri; bot (2). Bătrîna se uita lung pe mare să vadă felinarul de la piscul luntrii lui Spirea. CONTEMPORANUL, VII 22. Caicul lovea, În pisc îl izbea Și-n două-l făcea. TEODORESCU, P. P. 651.

3. (Muntenia, Moldova) Vîrful de la inima carului, de care se fixează proțapul. Osia, piscul, scaunul [carului]. se fac din lemn de frasin.

I. IONESCU, M. 709.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

pișc
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru pișc:
pișc și (Transilvania și) píțig, a -á vezi trecut (cp. cu mișc și cu italiana pizzicare, a pișca. vezi pițigoĭ). Cĭupesc, apuc pelea cuĭva cu vîrfu degetelor și o strîng ca să-l doară. Eŭf. Iron. Bat, lovesc: l-a cam pișcat la poliție. Mușc, împung (vorbind de puricĭ ș. a.). Împung, înțep (vorbind de băuturĭ): acest vin pișcă de (saŭ la) limbă. figurat Fam. Împung cu vorba, trag un sfichĭ. Cĭupesc, fur cîte ceva. vezi reflexiv Luna se pișcă, începe a descrește.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

PISC
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PISC:
PISC s.

1. (georgrafic) creastă, creștet, culme, vîrf, (rar) obîrșie, (învechit și regional) sîmcea, (regional) piscan, spic, tigvă, titilă, vîrvare, (Transilvania) picui, (Moldova, Transilvania și Maramures) țiclău, (învechit) suiș. (Alpiniștii au ajuns pe pisc muntelui.)

2. bot, (regional) botniță, bour. (pisc de la luntre.)

3. (tehnic) furcă, (regional) cîrlig, grui, popîrțac. (pisc la car.)

4. (tehnic) limbă, (regional) splină. (pisc la sanie.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

PISC
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru PISC:
PISC substantiv

1.

– (Dm; C Ștef; C Bog);

– judele satului Piscani (16 A I 395); -u, R. (Ștef); Piscul/escu, St. (Fil; Aș Br 165); -ești, -eni ss.

2. Piscan, Florea (AO XVI); Pisc/ani, -oiu ss.

3. Pisco, ard., 1219 (11

– 13 C I 89).

4. Pisculețul, Pungă (16 B II 235).

5. + -otă, -an: Piscotan, M. (IO 106).

Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc

PISC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PISC:
PISC2 piscuri n.

1) Partea cea mai înaltă a unui munte sau a unui deal; vârf; culme; creastă; coamă; spinare; creștet.

2) Capătul de dinainte, ascuțit și încovoiat în sus al unei luntre; botanică

3) popular Parte a carului sau a saniei în care se fixează proțapul. /Orig. nec.
Forme diferite ale cuvantului pisc: piscuri

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

PISC
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PISC:
PISC2, piscuri, substantiv neutru

1. Vârf ascuțit (și golaș) de munte sau de deal, dominând o vale sau o depresiune; piscan.

2. Capătul din față, ascuțit și încovoiat în sus, al unei ambarcații.

3. (popular) Parte a carului (sau a saniei) de care se fixează proțapul.

– Et. nec.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PISC
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PISC:
PISC2, piscuri, substantiv neutru

1. Vârf ascuțit (și golaș) de munte sau de deal, dominând o vale sau o depresiune; piscan.

2. Capătul din față, ascuțit și încovoiat în sus, al unei luntrii.

3. (popular) Parte a carului (sau a saniei) de care se fixează proțapul.

– Et. nec.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

pisc
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru pisc:
pisc n., plural urĭ (vechea slavă piskŭ, fluĭer, poloneză limba cehă pysk, bot, plisc. vezi piscuĭ, plist și fistulă). Vîrf de munte. Cap (vîrf) de peninsulă. Partea din ainte a căruțeĭ, a caruluĭ orĭ a săniiĭ. vezi gruĭ

2.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

pisc
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru pisc:
pisc n.

1. vârf mai ascuțit de munte: vulturul ce pe piscuri sboară BOL.;

2. furca carului sau a saniei;

3. botul luntrei. [Redus din pițic = italiana PIZZICO, extremitate].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PISC
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PISC:
PISC1 interjecție (Adesea repetat) Cuvânt care imită strigătul caracteristic al unor păsări, mai ales al puilor de pasăre.

– Onomatopee.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PISC
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PISC:
PISC1 interjecție (Adesea repetat) Cuvânt care imită strigătul caracteristic al unor păsări, mai ales al puilor de pasăre.

– Onomatopee.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PISC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PISC:
PISC1 interjecție (se folosește, mai ales, repetat pentru a imita sunetul produs de unele păsări). /Onomatopee.
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

pisc
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pisc:
pisc substantiv neutru, plural píscuri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

PISC
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PISC:
PISC substantiv verbal bot, proră.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime

pisc
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pisc:
pisc2 substantiv neutru, plural píscuri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

pisc
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru pisc:
pisc substantiv verbal botanică PRORĂ.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

pisc
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pisc:
pisc1 (regional) interjecție
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

pisc
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pisc:
pisc interjecție
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'PISC'
PÎȘĂU.PISĂZÁPISĂZÁTpisăzézPISCPIȘCÁpíșcă-nPIȘCĂ-N-FLOÁREPIȘCĂCIÓS

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL pisc
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului pisc dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Alpiniștii au ajuns pe pisc muntelui.
Pisc de la luntre.
Pisc la car.
Pisc la sanie.
PISC2 piscuri n.
Pisc la car.
Pisc la sanie.

GRAMATICA cuvântului pisc?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului pisc.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul pisc poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul pisc sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul pisc are forma: píscuri
VEZI PLURALUL pentru pisc la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE pisc?
Vezi cuvântul pisc desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul pisc?
[ pisc ]
Se pare că cuvântul pisc are o silabă

EXPRESII CU CUVÂNTUL pisc
Inţelegi mai uşor cuvântul pisc dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Redus din pițic = italiana PIZZICO, extremitate

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL pisc

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Om în vârtute?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
procedeu prin care se ajunge la o concluzie
sistem de versificație care are la bază, ca unitate metrică, dactilul; rimă dactilică
om în putere
resurse ale unei întreprinderi provenind din posibilități proprii sau de pe teritoriul restrâns pe care se află ea
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app