 | as |
|
| Pieptar [ pi-ep-tar ] VEZI SINONIME PENTRU pieptar PE ESINONIME.COM definiția cuvântului pieptar în mai multe dicționareDefinițiile pentru pieptar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PIEPTAR: PIEPTÁR, pieptare, substantiv neutru 1. Cojocel scurt din blană de miel, fără mîneci, încheiat în față sau pe un umăr, pe care-l poartă mai ales țăranii și țărancele; bundiță. Azvîrli de pe sine un colț al cojocului. I se zări cămașa la subțioară, cîtă se vedea din pieptarul de miel. DUMITRIU, N. 24. Toader scutură din cap, își netezește părul de pe frunte, ridică din umeri și își potrivește pieptarul pe trup. SLAVICI, N. I 81. Ș-a mea drăguță vine Cu laibăr și cu pieptar, Cu pieptar cu buzunar. JARNÍK-BÎRSEANU, 426. ♦ Vestă. Un pieptar negru-corb era sfîșiat în dreptid sinilor de o broderie roșie ca sîngele. GALACTION, O. I 176. Uită-te ce frumoasă rochie neagră! o să-mi fac un pieptar mie, și femeii o cațaveică. NEGRUZZI, S. I 32. 2. Platoșă de metal sau de piele, cămașă de zale pe care o purtau oștenii medievali spre a-și apăra pieptul. Ies fulgere din suliți, dar sulițele mor Zdrobite de pieptarul puternicelor zale. COȘBUC, P. I 158. Vulcan, făurarul zeilor, îl dărui cu un toroipan și cu o platoșă sau pieptar de fer nerăzbătut. ISPIRESCU, U. 46. Corpul arcașilor trece Toți cu pieptare de bou. NEGRUZZI, S. II 78. 3. Curea lată la hamuri, care trece pe sub pieptul calului; pieptul hamului. 4. Piept (4) de cămașă, scrobit, care se pune peste cămașa obișnuită. Pieptar de pichet pentru frac. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PIEPTAR: PIEPTÁR pieptare n. 1) Haină călduroasă (din blană, din postav etc.), fără mâneci, care acoperă pieptul și spatele. 2) popular Piesă de lenjerie femeiască, fără mâneci, care acoperă bustul. 3) popular Șorț mic care se leagă sub bărbia copilului, protejându-i pieptul în timpul mâncării; bărbiță. 4) învechit Piept de cămașă, scrobit, care se aplică sub haină. 5) Piesă care protejează pieptul unui scrimer; plastron. 6) (în trecut) Obiect de metal, de zale sau de piele pe care îl îmbracău luptătorii în scop protector. 7) Curea lată la hamuri care se trece pe sub pieptul calului. /piept + sufix pieptarar Forme diferite ale cuvantului pieptar: pieptare Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PIEPTAR: PIEPTÁR, pieptare, substantiv neutru (popular) 1. Obiect de îmbrăcăminte (de postav, de lână etc.) fără mâneci, care acoperă ca o vestă partea superioară a corpului; specializare cojocel scurt din blană de oaie, fără mâneci, adesea ornamentat, încheiat în față sau pe umăr; bundiță. 2. Obiect de metal, de zale sau de piele groasă care acoperea pieptul și spatele luptătorilor din vechime, apărându-i de loviturile adversarului. ♦ Bucată de piele groasă cu care scrimerii își acoperă pieptul. 3. Curea lată la hamuri, care trece pe sub pieptul calului. – Piept + sufix -ar. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PIEPTAR: PIEPTÁR, pieptare, substantiv neutru 1. Obiect de îmbrăcăminte (de postav, de lână etc.) fără mâneci, care acoperă ca o vestă partea superioară a corpului; specializare cojocel scurt din blană de oaie, fără mâneci, adesea ornamentat, încheiat în față sau pe umăr; bundiță. 2. Obiect de metal, de zale sau de piele groasă care acoperea pieptul și spatele luptătorilor din vechime, apărându-i de loviturile adversarului. ♦ Bucată de piele groasă cu care scrimerii își acoperă pieptul. 3. Curea lată la hamuri, care trece pe sub pieptul calului. – Piept + sufix -ar. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru pieptar: pieptár, pieptare, substantiv feminin – Piesă de port tradițională a femeilor, scurtă până la brâu, fără mâneci, din piele, cu blană înăuntru. Se brodează pe toată suprafața cu ornamente florale. Broderia se face cu lână, în culori vii, între care predomină roșul. Broderia este presărată cu ținte metalice (Bănățeanu, 1965: 122). – Din piept (< latina pectus) + sufix -ar (Scriban, DER, DEX, MDA). Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua |
| Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru pieptar: pieptár, -e, substantiv feminin – Piesă de port tradițională al femeilor, scurtă până la brâu, fără mâneci, din piele, cu blană înăuntru. Se brodează pe toată suprafața cu ornamente florale. Broderia se face cu lână, în culori vii, între care predomină roșul. Broderia este presărată cu ținte metalice (Bănățeanu 1965: 122). – Din piept (< latina pectus) + -ar. Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PIEPTAR: PIEPTAR s. 1. brasieră, pieptăraș. (pieptar se poartă direct pe piele.) 2. (popular) laibăr, (Banat) ciurtar, clintuș, prîsluc. (Un pieptar țărănesc din postav.) 3. bundă. (pieptar înflorat, din piele de miel.) 4. (regional) piept. (pieptar la ham.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru pieptar: pieptar n. 1. haină fără mâneci ce acopere pieptul și spatele; 2. platoșă: pieptar de fier; 3. partea dela piept din hamutul calului. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PIEPTAR: PIEPTÁR substantiv verbal clină, coastă, coborâș, costișă, gură, muchie, pantă, povârniș, pripor, repeziș, scoborâș, versant. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pieptar: pieptár (popular) substantiv neutru, plural pieptáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pieptar: pieptár substantiv neutru, plural pieptáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'PIEPTAR' PIEPTĂNÉLpieptănél/pieptenélPIEPTĂNÚȘPIEPTĂNÚȚPIEPTÁRpieptărárPIEPTĂRÁȘPIEPTĂRÉLpieptărúșcă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL pieptar Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului pieptar dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PIEPTÁR pieptare n. /piept + sufix pieptarar. Pieptar se poartă direct pe piele. Un pieptar țărănesc din postav. Pieptar înflorat, din piele de miel. Pieptar la ham. Pieptarul se poartă direct pe piele. Un pieptar țărănesc din postav. Pieptar la ham. |
GRAMATICA cuvântului pieptar? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului pieptar. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul pieptar poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE pieptar? Vezi cuvântul pieptar desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul pieptar?[ pi-ep-tar ] Se pare că cuvântul pieptar are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL pieptar |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Etalon al prețurilor?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul pieptar are forma: pieptáre
