 | as |
|
| Peniţă [ pe-ni-ţă ] VEZI SINONIME PENTRU peniţă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului penita în mai multe dicționareDefinițiile pentru penita din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PENIȚĂ: PENÍȚĂ, penițe, substantiv feminin 1. Mică placă concavă de metal terminată cu un vîrf despicat, care adaptată la un toc se folosește pentru a scrie cu cerneală. Nu cu penița, Cu ascuțișul coasei îmi scriu poemele sălbatice. BENIUC, vezi 30. Îi scîrțîie penița pe hîrtie. SADOVEANU, B. 33. La ceasul douăsprezece, așeză tocul pe suportul unde mai așteptau o jumătate de duzină, cu penițele proaspăt schimbate. C. PETRESCU, C. vezi 143. 2. Diminutiv al lui pană1 (I). vezi fulg. Corbul îi zise: ține penița asta, voinicule, și cînd vei gîndi la mine, eu voi fi la tine. ISPIRESCU, L. 43. 3. Plantă erbacee, cu flori alburii, dispuse în verticile care formează spice și care crește prin apele adînci, stătătoare sau care curg lin (Myriophyllum spicatum și Myriophyllum verticillatum); prisnel, vîsc-de-apă. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru PENIȚĂ: PENÍȚĂ (< pană) substantiv feminin 1. Diminutiv al lui pană1 (1). 2. Obiect format dintr-o placă mică și concavă de metal, cu vârf ascuțit și despicat, care se montează la un toc (stilou) și folosește pentru a scrie cu cerneală. Printre strămoșii penita figurează cele descoperite la Pompei și confecționate din bronz și cele medievale din aur, argint și bronz. Penita modernă este inventată de germanul A. Senefelder, la sfârșitul secolul 18, care a folosit oțelul elastic. Începe să fie produsă industrial din 1830, în Marea Britanie. Se fabrică în special din oțel inoxidabil, iar în vârful din metal dur (de obicei iridiu). ♦ Tehnică a desenului în cerneală sau tuș, folosită în special pentru schița rapidă, pentru desenul de expresivitate și de viziune picturală. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru peniță: peníță forme, plural e (dim. despre pană, peană). Lamelă metalică supțire cu care, după ce se întinge în cerneală, se scrie, astăzĭ în locu vechiĭ pene de gîscă (inventată de Francezu Thévenot și industrializată de Englezu Wise pe la 1790. Dar adevărata eĭ răspîndire a început la 1832). Colilie, o plantă. Altă plantă, numită și mălura bălțiĭ și prisnel (myriophyllum [spicatum și verticillatum]), care face florĭ albicĭoase dispuse în spice și crește pin apele stătătoare adîncĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PENIȚĂ: PENÍȚĂ, penițe, substantiv feminin 1. Diminutiv al lui pană1; penișoară. 2. Placă de metal, mică și concavă, terminată printr-un vârf despicat, care, montată sau fixată la un toc sau stilou, folosește pentru a scrie cu cerneală. 3. Numele a două specii de plante erbacee cu flori alburii, care cresc în ape adânci, stătătoare sau lin curgătoare (Myriophyllum spicatum și verticillatum). – Pană1 + sufix -iță. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PENIȚĂ: PENÍȚĂ, penițe, substantiv feminin 1. Diminutiv al lui pană1; penișoară. 2. Placă de metal, mică și concavă, terminată printr-un vârf despicat, care, montată sau fixată la un toc sau stilou, folosește pentru a scrie cu cerneală. 3. Numele a două specii de plante erbacee cu flori alburii, care cresc în ape adânci, stătătoare sau lin curgătoare (Myriophyllum spicatum și verticillatum). – Pană1 + sufix -iță. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PENIȚĂ: PENÍȚĂ penitae forme (diminutiv de la pană) 1) Lamă mică concavă de metal, cu vârf ascuțit și despicat, care, fixată la un toc și muiată în cerneală, servește la scris. penita de aur. • Ce-i scris cu penitaa nu tai cu bărdița ce e scris, scris rămâne. 2) Plantă erbacee cu frunze penate, capilare și cu flori alburii, care crește în apele stătătoare; vâsc-de-apă. /pană + sufix penitaiță Forme diferite ale cuvantului penita: penitae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PENIȚĂ: PENIȚĂ substantiv (botanică; Myriophyllum spicatum și verticillatum) (regional) brădiș, prisnel, prusten, mălura-bălții, vîsc-de-apă. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru peniță: peniță forme 1. pană de scris; 2. plantă cu florile alburii dispuse în spice (Myriophyllum spiccatum). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru penița: !peníța-bungeácului (plantă) substantiv feminin articulat, genitiv dativ articulat peníței-bungeácului Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru peniță: peníță substantiv feminin, genitiv dativ articulat peníței; plural peníțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru peniță: peníță substantiv feminin, genitiv dativ articulat peníței; plural peníțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PENIȚĂ: PENÍȚĂ substantiv verbal colilie, penișoară. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru peniță: peniță substantiv verbal COLILIE. PENIȘOARĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'PENITA' PENINSULÁRPÉNISpeníșăPENIȘOÁRĂPENÍȚĂpeníța-bungeáculuiPENITENCIÁRPENITÉNTPENITÉNȚĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL peniță Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului peniță dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PENÍȚĂ penițăe forme diminutiv de la pană 1 Lamă mică concavă de metal, cu vârf ascuțit și despicat, care, fixată la un toc și muiată în cerneală, servește la scris. Peniță de aur. • Ce-i scris cu penițăa nu tai cu bărdița ce e scris, scris rămâne. /pană + sufix penițăiță. |
GRAMATICA cuvântului peniță? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului peniță. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul peniță poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE peniţă? Vezi cuvântul peniţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul peniţă?[ pe-ni-ţă ] Se pare că cuvântul peniţă are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL peniță |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Dar aș!?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul peniță are forma: peníțe
