 | as |
|
| Păun [ pă-un ] VEZI SINONIME PENTRU păun PE ESINONIME.COM definiția cuvântului paun în mai multe dicționareDefinițiile pentru paun din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru păun: păún (păúni), substantiv masculin – Pasăre cu coadă lungă pe care o poate răsfira ca un evantai. – Mr., megl., istr. păun. latina pāvōnem (Pușcariu 1292; REW 6313; Tiktin), conform italiana pavone, calabrez paúne, sicil. pauni, prov. pau, limba franceza paon, spaniolă pavón, portugheză pavão. derivat din limba slavă (veche) paunŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 34; Miklosich, Lexicon, 558), din limba bulgară, limba sârbă paun (Domaschke 143), sau din latina prin intermediul limba slavă (veche) (Candrea), nu e sigură, fiindcă limba slavă (veche) ar putea proveni din limba română (conform Romansky 124; Candrea, Raporturile, 217; după Vasmer, II, 325, din mgr. παούνι. Pentru fonetism, conform tăun. derivat păună, substantiv feminin (femela păunului; nume de femeie); păunar, substantiv masculin (paznic sau vînzător de păuni); păunar (variantă păunărie), substantiv neutru (curte cu păuni); păunaș, substantiv masculin (pui de păun; tînăr voinic); păuniță, substantiv feminin (femela păunului, nume de plantă, fată drăguță; libelulă, Libellula depressa); păuni (variantă împăuna), verb reflexiv (a se îngîmfa); păunior, substantiv masculin (Banat, florinte, Fringilla chloris); păunat, adjectiv (cu penaj în ape). Forme diferite ale cuvantului paun: păúni Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PĂUN: PĂÚN, păuni, substantiv masculin Pasăre mare domestică din ordinul galinaceelor, cu penajul strălucitor, albastru-verzui, cu reflexe metalice; penele cozii, foarte lungi, se pot ridica și răsfira ca un evantai (Pavo cristatus). Un păun își deschise coada ca un evantaiul și pieri în umbră. ANGHEL-IOSIF, C. L. 9. Zîna Dochia cu glasu-i cheam-o pasăre măiastră, Ce zburînd prin aer vine cu-a ei pene de păun. EMINESCU, O. IV 127. Se laudă păunul cu penele-i plăcute. NEGRUZZI, S. II 297. • Expresia: A se umfla în pene (sau a fi mîndru) ca un păun = a fi înfumurat, a se îngîmfa. A se îmbrăca în pene de păun = a se lăuda cu meritele altora. ♦ Pana păsării descrise mai sus. Flăcăi... cu păuni la pălării, ȘEZ. IV 135. • (Cu sens colectiv) Peste masa largă mișcă evantalii de păun. MACEDONSKI, O. I 104. Podobeam o pălărie Cu păun și cu hîrtie. MARIAN, O. II 267. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru PĂUN: PĂÚN (latina pavo, pavonis) substantiv masculin Pasăre din ordinul galiformelor, mai mare decât o găină (Pavo cristatus). Prezintă un dimorfism sexual accentuat, masculul având, spre deosebire de femelă, un penaj strălucitor, viu colorat, cu reflexe metalice și o coadă lungă cu pene ornamentale, pe care o poate roti. Originar din India, unde trăiește în stare sălbatică; domesticit trăiește prin parcuri și grădini. O specie înrudită trăiește în Africa (p. de Congo). Păunul simbolizează discul Soarelui, fiind semnul nemuririi în creștinism; coada lui evocă cerul înstelat. ♦ Pana păsării descrise mai sus; podoabă făcută din aceste pene. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru păun: păún m. (limba neogreacă pavóni și pagóni, despre italiana pavóne și pagóne, dialectul sicilian pauni, pv. pau, limba franceza paon, spaniolă pavon, pg. pavâo, despre latina pávo, pavónis. Cp. cu călțun). Un fel de curcan moțat mult maĭ frumos, cu coadă mult maĭ lungă și de o extraordinară frumuseță a penelor (pe care o poate rîdica și răsfira ca și curcanu) și originar din India, Indochina și Malaezia. (Carnea luĭ e ca și a curcanuluĭ, dar e ținut maĭ mult ca pasăre de ornament. Sînt și păunĭ albĭ. În mitologia Grecilor era atributu Junoneĭ). figurat Om mîndru și vanitor. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PĂUN: PĂÚN, păuni, substantiv masculin Pasăre domestică mare, cu penajul masculului strălucitor, albastru-verzui și cu coada foarte lungă, pe care o poate răsfira în formă de evantai (Pavo cristatus). • Expresia: A fi mândru ca un păun = a fi îngâmfat, înfumurat; a se mândri, a se îngâmfa. A se îmbrăca cu (sau în) pene de păun = a se lăuda cu meritele altuia. ♦ Pana păsării descrise mai sus. – latina pavo, -onis. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PĂUN: PĂÚN, păuni, substantiv masculin Pasăre domestică mare, cu penajul masculului strălucitor, albastru-verzui și cu coada foarte lungă, pe care o poate răsfira în formă de evantai (Pavo cristatus). • Expresia: A fi mândru ca un păun = a fi îngâmfat, înfumurat; a se mândri, a se îngâmfa. A se îmbrăca cu (sau în) pene de păun = a se lăuda cu meritele altuia. ♦ Pana păsării descrise mai sus. – latina pavo, -onis. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PĂUN: PĂÚN pauni m. 1) Pasăre sedentară de talie mare, cu coada foarte lungă (în evantai) și frumoasă, cu penaj de culoare albastră-verzuie. • A se umfla în pene ca paunul a fi fudul, îngâmfat. A se îmbrăca în pene de paun a-și atribui meritele altuia. 2) Pană din coada unei astfel de păsări. /<lat. pavo, paunonis Forme diferite ale cuvantului paun: pauni Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru PĂUN: PĂUN substantiv 1. – frecv., pren; -u (P Bor 38) etc.; Păun, -a, -ești, -i, -ul ss,; -escu; Păuna forme 2. conform Pâuța Brăiloaica, 1837 (Î Div) contras din Păunița (?) sau fem. de la Pau, vezi Paul (Partea I). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru PĂUN: PĂUN substantiv 1. – frecv., pren; -u (P Bor 38) etc.; Păun, -a, -ești, -i, -ul ss,; -escu; Păuna forme 2. conform Pâuța Brăiloaica, 1837 (Î Div) contras din Păunița (?) sau fem. de la Pau, vezi Paul (Partea I). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru păun: păun m. gen de păsări din ordinul galinaceelor, cu pene frumos colorate, dar cu vocea neplăcută. [latina PAVONEM]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru păun: păún substantiv masculin, plural păúni Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru păun: păún substantiv masculin, plural păúni Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'PAUN' PAULOVNIAPAULOWNIAPAULUSPAUMGARTNERPĂÚNPĂÚNĂPĂUNÁRPĂUNĂRÍEPĂUNÁȘ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL păun Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului păun dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PĂÚN păuni m. • A se umfla în pene ca păunul a fi fudul, îngâmfat. A se îmbrăca în pene de păun a-și atribui meritele altuia. Pavo, păunonis. |
GRAMATICA cuvântului păun? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului păun. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul păun poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE păun? Vezi cuvântul păun desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul păun?[ pă-un ] Se pare că cuvântul păun are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL păun Inţelegi mai uşor cuvântul păun dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A se umfla în pene sau a fi mîndru ca un păun = a fi înfumurat, a se îngîmfa A se îmbrăca în pene de păun = a se lăuda cu meritele altora A fi mândru ca un păun = a fi îngâmfat, înfumurat; a se mândri, a se îngâmfa A se îmbrăca cu sau în pene de păun = a se lăuda cu meritele altuia A fi mândru ca un păun = a fi îngâmfat, înfumurat; a se mândri, a se îngâmfa A se îmbrăca cu sau în pene de păun = a se lăuda cu meritele altuia |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A omorî pe cineva în bătaie?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul păun are forma: păúni
