 | as |
|
| Patron [ pa-tron ] VEZI SINONIME PENTRU patron PE ESINONIME.COM definiția cuvântului patron în mai multe dicționareDefinițiile pentru patron din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PATRON: PATRON2, -OĂNĂ patroni, -oane, substantiv masculin și forme 1. Proprietar al unei întreprinderi, al unei fabrici, al unei firme etc. care exploatează muncă salariată. Ai aflat poate că m-am certat cu patronul. C. PETRESCU, C. vezi 157. Șefii poștelor – vătafii – tovarăși pe subt mînă cu patronii cafenelelor din portugheză.. erau datori să ia la rînd un număr egal din toate naționalitățile. BART, E. 289. După rînduiala breslei nu putea să intre în rîndul patronilor decît acela care și-a făcut anii de ucenicie, a lucrat un an la patronul care l-a scos calfă și a mai făcut și doi ani de călătorie. SLAVICI, O. II 35. 2. (În Roma antică) Patricianul roman în raporturile cu liberții și cu clienții. 3. Sfînt socotit protector al omului care îi poartă numele, apărător al unei case sau al unei comunități; ziua numelui unei persoane. Știi că astăzi am avut serbare: patronul școalei. C. PETRESCU, C. vezi 87. Arta germană, întrunind idei abstracte cu prozaice amănunte, a știut să traducă cu penelul ideile care se rezumă în legendara vînătoare a sfîntului Hubert, patronul vînătorilor creștini din occident. ODOBESCU, S. A. 346. Nu puteam alege altă patroană spre a-i încrede secretele mele rugăciuni decît sfînta Cecilie. ALECSANDRI, O. P. 18. ♦ (Învechit) Ocrotitor, apărător, protector. După obiceiul, de obște pe atunci la toți tinerii, de a se alătura pe lîngă un boier însemnat, el își luă de patron pe Iordachi Cantacuzino, ce era pe atunci vistiernic mare. BĂLCESCU, O. I 183. Forme diferite ale cuvantului patron: -oĂnĂ Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru patron: patrón (patróni), substantiv masculin – 1. Sfînt protector; stăpîn. – 2. (substantiv neutru) Tipar. – 3. (substantiv neutru) Cartuș. în franceză patron și, cu ultimul sens, din germana Patrone. – derivat patroană, substantiv feminin (stăpînă); patrona, verb, din limba franceza patronner; patronaj, substantiv neutru, din limba franceza patronage; patronal, adjectiv, din limba franceza patronal; patronat, substantiv neutru (drept de a numi o persoană într-o funcție ecleziastică; patronaj); patrontaș, substantiv neutru (cartușieră), din germana Patrontasche (Borcea 201), conform limba rusă patrontaš; împatroni, verb (a pune stăpînire), din italiana impadronirsi (Tiktin), secolul XVIII, învechit Forme diferite ale cuvantului patron: patróni Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PATRÓN: PATRÓN1, patroane, substantiv neutru (Regional) 1. Cartuș. Nu se poate povesti bucuria pe care i-o făcu pistolul nemțesc cu două cocoașe și punga de patroane, CAMIL PETRESCU, O. II 194. De cu seară îmi făcui atîtea patroane că aș fi avut de unde să stîrpesc toate zburătoarele. GANE, N. II 177. ♦ Bucată cilindrică de explozibil învelită în hîrtie parafinată. Sacul în spinare, felinarul în mînă, «patronul» de dinamită în buzunar, și băieșul coboară la sute de metri în pămînt să caute aur. BOGZA, Ț. 52. 2. Șablon. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PATRÓN: PATRÓN2, -OÁNĂ, patroni, -oane, substantiv masculin, substantiv feminin 1. S. m. și forme Proprietar al unei întreprinderi. 2. S. m. (în Roma antică) Patrician roman, considerat în raport cu liberții săi. 3. S. m. și forme Sfânt socotit protector al unei persoane, al unei corporații sau al unei comunități care îi poartă numele; zi calendaristică în care se prăznuiește un sfânt și pe care o serbează cei care poartă numele acelui sfânt. ♦ Ocrotitor, protector. – Din latina patronus, germana Patron, limba franceza patron. Forme diferite ale cuvantului patron: -oÁnĂ Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PATRÓN: PATRÓN2, -OÁNĂ, patroni, -oane, substantiv 1. S. m. și forme Proprietar al unei întreprinderi. 2. S. m. (În Roma antică) Patrician roman, considerat în raport cu liberții săi. 3. S. m. și forme Sfânt socotit protector al unei persoane, al unei corporații sau al unei comunități care îi poartă numele; zi calendaristică în care se prăznuiește un sfânt și pe care o serbează cei care poartă numele acelui sfânt. ♦ Ocrotitor, protector. – Din latina patronus, germana Patron, limba franceza patron. Forme diferite ale cuvantului patron: -oÁnĂ Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PATRÓN: PATRÓN2 patronoánă (patronóni, patronoáne) m. și forme 1) (în Roma antică) Patrician care avea sub protecție oamenii liberi dintr-o clasă socială inferioară, numiți clienți. 2) Proprietar al unei întreprinderi (comerciale, industriale) care folosește muncitori salariați. 3) rel. Sfânt considerat drept ocrotitor al unei persoane, al unei biserici sau al unei colectivități care îi poartă numele. 4) învechit Persoană ocrotitoare. /<lat. patrinus, limba franceza patron, germana Patron Forme diferite ale cuvantului patron: oánă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru patron: 1) *patrón m. (latina patronus). La Romanĭ, patrician de care depindeaŭ niște cetățenĭ maĭ săracĭ numițĭ cliențĭ, pe care, cînd aveaŭ procese, patronu îĭ apăra ca avocat. figurat Protector, apărător. Sfînt căruĭa ĭ-e dedicată o biserică saŭ o comunitate. Șefu orĭ stăpînu uneĭ prăvăliĭ, uneĭ fabricĭ ș. a. – Fem. patrónă și -oánă. vezi avocat și matronă. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PATRÓN, -OANĂ: PATRÓN, -OÁNĂ substantiv masculin și forme 1. Patrician roman socotit în raport cu clienții săi; stăpân socotit în raport cu sclavii săi eliberați. 2. Proprietar, stăpân al unei case de comerț, al unei întreprinderi, al unei fabrici etc.; exploatator. 3. Sfânt socotit protector al unei persoane, al unei comunități etc., care îi poartă numele. [< limba franceza patron, latina patronus]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PATRÓN: PATRÓN2, -OÁNE I. substantiv masculin patrician roman considerat în raport cu liberții și cu clienții săi. II. substantiv masculin forme 1. sfânt socotit protector al unei persoane, al unei comunități etc., care îi poartă numele. 2. ocrotitor, protector, susținător. 3. proprietar al unei întreprinderi, al unui local etc. (< limba franceza patron, latina patronus, germana Patron) Forme diferite ale cuvantului patron: -oÁne Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PATRÓN: PATRÓN1, patroane, substantiv neutru 1. Cartuș (1). ♦ Bucată cilindrică de exploziv, folosită la umplerea găurilor de mină. 2. Corp cilindric de porțelan care conține firul fuzibil al unei siguranțe electrice; bușon (2). 3. Schiță pentru indicarea modului de legare a firelor și a ordinii operațiilor în industria textilă. – Din germana Patrone. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PATRÓN: PATRÓN1, patroane, substantiv neutru 1. Cartuș (1). ♦ Bucată cilindrică de exploziv, folosită la umplerea găurilor de mină. 2. Corp cilindric de porțelan care conține firul fuzibil al unei siguranțe electrice; bușon (2). 3. Schiță pentru indicarea modului de legare a firelor și a ordinii operațiilor în industria textilă. – Din germana Patrone. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PATRÓN: PATRÓN1 patronoáne n. 1) Tub metalic sau de carton care conține o capsă, material exploziv, proiectil sau alice, folosit la armele de foc portative. 2) Bucată cilindrică de exploziv folosită în mine la dislocarea straturilor. /<germ. Patrone Forme diferite ale cuvantului patron: oáne Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru patron: patron m. 1. cel ce servă de protector; 2. sfânt al cărui nume se poartă; 3. sfânt căruia e închinată o biserică și pe care o țară, un oraș, o corporațiune îl recunoaște de protector; 4. stăpânul unui atelier. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PATRÓN: PATRÓN1 substantiv neutru 1. cartuș. 2. tipar după care se croiește un obiect de îmbrăcăminte. • desen, model după care se execută o țesătură. 3. bușon (2). (< germana Patrone) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PATRÓN: PATRÓN substantiv neutru 1. Cartuș. 2. (Rar) Tipar după care se croiește un obiect de îmbrăcăminte; desen, model după care se execută o țesătură. 3. Bușon (2). [< limba franceza patron]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru patron: patron, patroane substantiv neutru (regional) petrecere organizată cu ocazia serbării unei onomastice sau a unei aniversări. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PATRON: PATRON s. 1. stăpîn, (popular) jupîn. (Are un patron foarte aspru.) 2. (învechit) praznic. (Își serbează azi patron.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru patron: patron n. cartușă: împarte patroane AL. [nemțesc PATRONE: din terminologia militară austro-ungară]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru patron: 2) *patrón n., plural oane (în franceză patron). Model de hîrtie după care se croĭește o haĭnă. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru patron: patrón (cartuș, bușon, schiță-program, tipar) substantiv neutru (silabe -tron), plural patroáne Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru patron: patrón2 (cartuș, bușon, tipar) (pa-tron) substantiv neutru, plural patroáne Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru patron: 3) *patrón n., plural oane (germana patrone). Transilvania Barb. Cartuș. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PATRÓN: PATRÓN substantiv verbal cartuș, glonț, potricală, preducea, tipar. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru patron: patron substantiv verbal CARTUȘ. GLONȚ. POTRICALĂ. PREDUCEA. TIPAR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru patron: patrón (persoană) substantiv masculin (silabe -tron), plural patróni Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PATRÓN: PATRÓN s. 1. vezi bușon fuzibil. 2. pușcătură. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru patron: patrón1 (persoană) (pa-tron) substantiv masculin, plural patróni Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PATRON: PATRON s. 1. (fizică) bușon. 2. pușcătură. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'PATRON' PătroipatrológicPATROLOGÍEpatromórfPATRÓNPATRONÁPATRONÁGIUPATRONÁJPATRONÁL |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL PATRON Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului patron dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PATRÓN2 patronoánă patronóni, patronoáne m. PATRÓN1 patronoáne n. Are un patron foarte aspru. Își serbează azi patronul. Are un patron foarte aspru. Își serbează azi patron. |
GRAMATICA cuvântului PATRON? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului patron. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul PATRON poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE patron? Vezi cuvântul patron desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul patron?[ pa-tron ] Se pare că cuvântul patron are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL PATRON |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A strânge masa?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul patron are forma: patroáne
