eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție pasaport


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Paşaport [ pa-şa-port ]
VEZI SINONIME PENTRU paşaport PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului pasaport în mai multe dicționare

Definițiile pentru pasaport din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PAȘAPÓRT:
PAȘAPÓRT, pașapoarte, substantiv neutru Document oficial care dă dreptul cetățenilor de a pleca în altă țară, servindu-le acolo ca legitimație. Chestiunea pașaportului era ceva mai grea. GALACTION, O. I 145. L-a cercetat cum cercetează vameșii pașapoartele pasagerilor. C. PETRESCU, Î. II 67. Flagelul... înșală străjerii granițelor și n-are nevoie de pașaport ca să treacă prin toate vămile. ANGHEL, PR. 108. Șezurăm pe acest vas trei zile, fiindcă unii din noi nu aveau pașapoarte. BOLINTINEANU, O. 264.
       • Expresia: (Familiar) A da (cuiva) pașaportul = a îndepărta, a alunga, a expedia (pe cineva).

– Variante: (învechit) pasapórt (KOGĂLNICEANU, S. 189), paspórt, pasporturi (NEGRUZZI, S. I 61, KOGĂLNICEANU, S. 3), pașpórt, pașporturi (CONTEMPORANUL, III 575, ODOBESCU, S. I 268, ALECSANDRI, T. 536), substantiv neutru

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

pașaport
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru pașaport:
pașapórt și (vechĭ) pașp- și pasport n., plural oarte (limba rusă pášport și pásport, despre limba franceza passeport, despre passer, a trece, și port, trecere, sosire; italiana passaporto). Act emis de o autoritate publică (prefectura polițiiĭ) pin care se permite posesoruluĭ să călătorească în străinătate și pin care se poate invoca protecțiunea consulatuluĭ respectiv saŭ a autorităților străine. popular Bilet de identitate și de liberă circulațiune în țară ( vezi petrecere). figurat Fam. A da cuĭva pașaport, a-ĭ da răvaș de drum, a-ĭ da papuciĭ, a-l trimete la plimbare, a-l congedia, a-l alunga.

– În Transilvania pasúș și păsúș (ung. paszus).

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

PAȘAPÓRT
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PAȘAPÓRT:
PAȘAPÓRT, pașapoarte, substantiv neutru Document oficial care dă cetățenilor unui stat dreptul de a se deplasa în altă țară, servindu-le acolo ca act de identitate; pas2, pașuș.
       • Expresia: (familial) A da (cuiva) pașaportul = a alunga, a expedia (pe cineva); prin extensie a da (pe cineva) afară din serviciu.
♦ Dosar care cuprinde toate actele necesare editării unei cărți; dosar de carte. [Variante: (învechit) pașpórt, paspórt substantiv neutru]

– Din italiana paseporto, limba franceza passeport, limba rusă pasport.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

PAȘAPÓRT
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PAȘAPÓRT:
PAȘAPÓRT, pașapoarte, substantiv neutru Document oficial care dă cetățenilor unui stat dreptul de a se deplasa în altă țară, servindu-le acolo ca act de identitate; pas2, pașuș.
       • Expresia: (familial) A da (cuiva) pașaportul = a alunga, a expedia (pe cineva); prin extensie a da (pe cineva) afară din serviciu.
♦ Dosar care cuprinde toate actele necesare editării unei cărți; dosar de carte. [Variante: (învechit) pașpórt, paspórt substantiv neutru]

– Din italiana paseporto, limba franceza passeport, limba rusă pasport.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

PAȘAPÓRT
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PAȘAPÓRT:
PAȘAPÓRT pasaportoárte n.

1) Document eliberat unei persoane pentru a pleca în străinătate, servindu-i acolo drept legitimație.

2) fam. Document care însoțește un obiect de tehnică, în care se indică data vânzării, punându-se ștampila magazinului.

3) Dosar care cuprinde actele necesare pentru editarea unei cărți. /<it. passaporto, limba franceza passeport, limba rusă pasport
Forme diferite ale cuvantului pasaport: oárte

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

PAȘAPÓRT
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PAȘAPÓRT:
PAȘAPÓRT substantiv neutru document (carnet) care servește drept legitimație cetățeanului unui stat în străinătate.
♦ (familial) a da pasaport ul (cuiva) = a se debarasa de cineva. (< italiana passaporto, limba franceza passeport, limba rusă pașport)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

pașaport
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru pașaport:
pașaport n. permisiune dată de o autoritate pentru libera circulațiune a persoanei ce o posedă; fam. a da cuiva pașaport, a-l concedia (= limba franceza passe-port).
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

PAȘAPORT
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PAȘAPORT:
PAȘAPORT substantiv (învechit și regional) pas, pașuș, (învechit) răvaș, teșcherea.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

pașaport
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pașaport:
pașapórt substantiv neutru, plural pașapoárte
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

pașaport
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pașaport:
pașapórt substantiv neutru, plural pașapoárte
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'PASAPORT'
PÁSĂMITEpăsămấntpăsăngíuPASÁNTPAȘAPÓRTPAȘAPORTÁRPĂȘÁRPĂSĂRÁRpăsărăríe

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL pașaport
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului pașaport dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
PAȘAPÓRT pașaportoárte n.

GRAMATICA cuvântului pașaport?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului pașaport.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul pașaport poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul pașaport sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul pașaport are forma: pașapoárte
VEZI PLURALUL pentru pașaport la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE paşaport?
Vezi cuvântul paşaport desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul paşaport?
[ pa-şa-port ]
Se pare că cuvântul paşaport are trei silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL pașaport
Inţelegi mai uşor cuvântul pașaport dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Familiar A da cuiva pașaportul = a îndepărta, a alunga, a expedia pe cineva
familial A da cuiva pașaportul = a alunga, a expedia pe cineva; prin extensie a da pe cineva afară din serviciu
familial A da cuiva pașaportul = a alunga, a expedia pe cineva; prin extensie a da pe cineva afară din serviciu
♦ familial a da pasaport ul cuiva = a se debarasa de cineva

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL pașaport

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Familial a fi cu capsa pusă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a câștiga ceva de-a gata, fără muncă, pe neașteptate
ca ultimă dorință exprimată pe patul morții
a fi gata de ceartă, pus pe ceartă, nervos
de rândul acesta, acum
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app