 | as |
|
| Parte [ par-te ] VEZI SINONIME PENTRU parte PE ESINONIME.COM definiția cuvântului parte în mai multe dicționareDefinițiile pentru parte din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PARTE: PÁRTE, părți, substantiv feminin I. 1. Ceea ce se desprinde dintr-un tot, dintr-un ansamblu, dintr-un grup etc., în raport cu întregul; fragment, bucată, porțiune. • În parte = a) locuţiune adverbiala în oarecare măsură, parțial; b) locuțiune adjectiv și adverb separat, deosebit, unul câte unul, pe rând; c) locuţiune adverbiala făcând abstracție de ceilalți, aparte. • Expresia: În (cea mai) mare parte = în majoritate; în bună măsură. Cea mai mare parte (din... sau dintre) = majoritatea. Parte..., parte... = (despre oameni) unii... alții...; (despre lucruri) atât..., cât și...; (în corelație cu sine însuși) unii oameni..., alți oameni...; unele lucruri..., alte lucruri.... 2. Element constitutiv, precis delimitat, din structura unui tot, a unui ansamblu; element indisolubil legat de componența sau de esența unui lucru; prin extensie sector, compartiment. • Parte de vorbire (sau de cuvânt) = categorie de cuvinte grupate după sensul lor lexical fundamental și după caracteristicile morfologice și sintactice. Parte de propoziție = cuvânt sau grup de cuvinte din alcătuirea unei propoziții, care poate fi identificat ca unitate sintactică aparte după funcția specifică îndeplinită în cadrul propoziției. • Expresia: A face parte din... (sau dintre...) = a fi unul dintre elementele componente ale unui tot; a fi membru al unei grupări. A lua parte la... = a participa; a contribui la... ♦ Diviziune (cu caracteristici bine precizate) a unei opere literare, muzicale etc. ♦ Ceea ce revine de executat fiecărui interpret sau fiecărui instrument dintr-o partitură muzicală scrisă pentru ansambluri. ♦ specializare Porțiune a corpului unui om sau al unui animal care formează o unitate în cadrul întregului. 3. Ceea ce revine cuiva printr-o împărțire, printr-o învoială, dintr-o moștenire etc. • Expresia: Partea leului = partea cea mai mare dintr-un bun, dintr-un câștig (realizat în comun), pe care și-o rezervă cineva pentru sine. (familial) A face (cuiva) parte de ceva = a da (cuiva) ceva, a face (cuiva) rost de ceva; a-l avea în vedere cu... A-și face parte (din...) = a-și însuși ceva (în mod abuziv). A fi la parte cu cineva = a fi asociat cu cineva la o afacere, a beneficia împreună cu altul de pe urma unui câștig. ♦ (popular) Ceea ce e hărăzit sau sortit (în bine sau în rău) cuiva; soartă, destin. • Expresia: A (nu) avea parte de cineva (sau de ceva) = a (nu) se bucura de ajutorul, de prietenia sau de existența cuiva sau a ceva; a (nu) avea fericirea să conviețuiască cu cineva drag. (familial, ca formulă de jurământ) Să n-am parte de tine dacă știu. ♦ Noroc, șansă. ♦ (concretizat; popular) Persoană considerată ca fiind predestinată să devină soțul sau soția cuiva ori în legătură cu care se face un proiect de căsătorie. 4. Contribuție în bani sau în muncă la o întreprindere, la o afacere etc., dând dreptul la o cotă corespunzătoare din beneficiu; (concret) cota respectivă care revine fiecărui participant. • locuțiune adjectiv și adverb În parte = a) (care se face) în mod proporțional; b) (în sistemul de arendare a pământurilor) (care se face) în dijmă, cu plata unei dijme. La parte = (care este angajat) cu plata într-o anumită cotă din beneficiul realizat. • Expresia: Parte și parte = în părți, în cote egale. II. 1. Regiune (geografică), ținut; loc; țară. • locuțiune adjectiv Din (sau de prin) partea (sau părțile) locului = care este din (sau în) regiunea despre care se vorbește; băștinaș, originar (din...). • Locuţiune adverbiala În (sau din, prin) toate părțile = (de) pretutindeni; (de) peste tot. În nici o parte = nicăieri. În ce parte? = unde? Din ce parte de loc? = de unde? În (sau prin) partea locului = în (sau prin) regiunea despre care se vorbește; pe acolo. În altă parte = aiurea. 2. Margine, latură, extremitate a unui lucru, a corpului unei ființe etc.; fiecare dintre cele două laturi sau dintre fețele ori muchiile unui obiect. • Locuţiune adverbiala (Pe) de o parte... (pe) de altă parte... (sau pe de alta...) = într-un locuțiune.., într-alt locuțiune..; într-o privință..., în altă privință..., dintr-un punct de vedere..., din alt punct de vedere... Într-o parte = strâmb, oblic, pieziș. La o parte = a) într-o latură, la oarecare distanță, mai la margine; b) izolat, separat. • Expresia: A se da la o (sau într-o) parte = a se da în lături, a face loc să treacă cineva; prin extensie a se eschiva, a se feri (să acționeze, să ia poziție). La o parte! = ferește-te! fă loc! A da la o parte = a) a deplasa lateral; b) a îndepărta, a elimina. A pune la o parte = a economisi, a strânge. A lăsa la o parte = a renunța la..., a înceta să... (familial) A fi (cam) într-o parte = a fi zăpăcit, țicnit, nebun. 3. Direcție, sens (în spațiu). 4. figurat Punct de vedere într-o problemă dată; privință. Din partea mea fă ce verb reflexiv:ei. III. 1. Categorie socială, profesională etc.; tabără, grup, colectivitate; persoanele care alcătuiesc o asemenea categorie, tabără etc. • locuțiune adjectiv Din (sau dinspre) partea mamei (sau a tatălui) = care face parte din familia mamei (sau a tatălui). • Expresia: A fi (sau a se declara) de partea cuiva = a fi alături de cineva, a se ralia la punctul de vedere al cuiva. A avea de partea sa = a avea în favoarea, în sprijinul său. A lua (sau a ține) parte (sau partea) cuiva = a apăra, a susține; a favoriza. (popular) A se arunca (sau a se da) în partea cuiva = a semăna cu cineva (din familie). Din partea cuiva = în numele, ca reprezentant (al cuiva); trimis de cineva. ♦ (popular; în sintagmele) Parte(a) bărbătească = (ființă de) sex masculin; totalitatea bărbaților. Parte(a) femeiască = (ființă de) sex feminin; totalitatea femeilor. 2. Fiecare dintre persoanele, dintre grupurile de persoane etc. interesate într-o acțiune, într-o afacere sau într-un proces; fiecare dintre statele implicate într-un conflict, angajate în tratative etc. • Parte contractantă = fiecare dintre persoanele sau dintre grupurile, statele etc. între care a fost încheiat un contract, un acord. – latina pars, -tis. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PARTE: PÁRTE, părți, substantiv feminin I. 1. Ceea ce se desprinde dintr-un tot, dintr-un ansamblu, dintr-un grup etc., în raport cu întregul; fragment, bucată, porțiune. • În parte = a) locuţiune adverbiala în oarecare măsură, parțial; b) locuțiune adjectiv și adverb separat, deosebit, unul câte unul, pe rând; c) locuţiune adverbiala făcând abstracție de ceilalți, aparte. • Expresia: În (cea mai) mare parte = în majoritate; în bună măsură. Cea mai mare parte (din... sau dintre) = majoritatea. Parte..., parte... = (despre oameni) unii... alții...; (despre lucruri) atât..., cât și...; (în corelație cu sine însuși) unii oameni..., alți oameni...; unele lucruri..., alte lucruri.... 2. Element constitutiv, precis delimitat, din structura unui tot, a unui ansamblu; element indisolubil legat de componența sau de esența unui lucru; prin extensie sector, compartiment. • Parte de vorbire (sau de cuvânt) = categorie de cuvinte grupate după sensul lor lexical fundamental și după caracteristicile morfologice și sintactice. Parte de propoziție = cuvânt sau grup de cuvinte din alcătuirea unei propoziții, care poate fi identificat ca unitate sintactică aparte după funcția specifică îndeplinită în cadrul propoziției. • Expresia: A face parte din... (sau dintre...) = a fi unul dintre elementele componente ale unui tot; a fi membru al unei grupări. A lua parte la... = a participa; a contribui la... ♦ Diviziune (cu caracteristici bine precizate) a unei opere literare, muzicale etc. ♦ Ceea ce revine de executat fiecărui interpret sau fiecărui instrument dintr-o partitură muzicală scrisă pentru ansambluri. ♦ specializare Porțiune a corpului unui om sau al unui animal care formează o unitate în cadrul întregului. 3. Ceea ce revine cuiva printr-o împărțire, printr-o învoială, dintr-o moștenire etc. • Expresia: Partea leului = partea cea mai mare dintr-un bun, dintr-un câștig (realizat în comun), pe care și-o rezervă cineva pentru sine. (familial) A face (cuiva) parte de ceva = a da (cuiva) ceva, a face (cuiva) rost de ceva; a-l avea în vedere cu... A-și face parte (din...) = a-și însuși ceva (în mod abuziv). A fi la parte cu cineva = a fi asociat cu cineva la o afacere, a beneficia împreună cu altul de pe urma unui câștig. ♦ (popular) Ceea ce e hărăzit sau sortit (în bine sau în rău) cuiva; soartă, destin. • Expresia: A (nu) avea parte de cineva (sau de ceva) = a (nu) se bucura de ajutorul, de prietenia sau de existența cuiva sau a ceva; a (nu) avea fericirea să conviețuiască cu cineva drag. (familial, ca formulă de jurământ) Să n-am parte de tine dacă știu. ♦ Noroc, șansă. ♦ (concretizat; popular) Persoană considerată ca fiind predestinată să devină soțul sau soția cuiva ori în legătură cu care se face un proiect de căsătorie. 4. Contribuție în bani sau în muncă la o întreprindere, la o afacere etc., dând dreptul la o cotă corespunzătoare din beneficiu; (concret) cota respectivă care revine fiecărui participant. • locuțiune adjectiv și adverb În parte = a) (care se face) în mod proporțional; b) (în sistemul de arendare a pământurilor) (care se face) în dijmă, cu plata unei dijme. La parte = (care este angajat) cu plata într-o anumită cotă din beneficiul realizat. • Expresia: Parte și parte = în părți, în cote egale. II. 1. Regiune (geografică), ținut; loc; țară. • locuțiune adjectiv Din (sau de prin) partea (sau părțile) locului = care este din (sau în) regiunea despre care se vorbește; băștinaș, originar (din...). • Locuţiune adverbiala În (sau din, prin) toate părțile = (de) pretutindeni; (de) peste tot. În nicio parte = nicăieri. În ce parte? = unde? Din ce parte de loc? = de unde? În (sau prin) partea locului = în (sau prin) regiunea despre care se vorbește; pe acolo. În altă parte = aiurea. 2. Margine, latură, extremitate a unui lucru, a corpului unei ființe etc.; fiecare dintre cele două laturi sau dintre fețele ori muchiile unui obiect. • Locuţiune adverbiala (Pe) de o parte... (pe) de altă parte... (sau pe de alta...) = într-un locuțiune.., într-alt locuțiune..; într-o privință..., în altă privință..., dintr-un punct de vedere..., din alt punct de vedere... Într-o parte = strâmb, oblic, pieziș. La o parte = a) într-o latură, la oarecare distanță, mai la margine; b) izolat, separat. • Expresia: A se da la o (sau într-o) parte = a se da în lături, a face loc să treacă cineva; prin extensie a se eschiva, a se feri (să acționeze, să ia poziție). La o parte! = ferește-te! fă loc! A da la o parte = a) a deplasa lateral; b) a îndepărta, a elimina. A pune la o parte = a economisi, a strânge. A lăsa la o parte = a renunța la..., a înceta să... (familial) A fi (cam) într-o parte = a fi zăpăcit, țicnit, nebun. 3. Direcție, sens (în spațiu). 4. figurat Punct de vedere într-o problemă dată; privință. Din partea mea fă ce verb reflexiv:ei. III. 1. Categorie socială, profesională etc.; tabără, grup, colectivitate; persoanele care alcătuiesc o asemenea categorie, tabără etc. • locuțiune adjectiv Din (sau dinspre) partea mamei (sau a tatălui) = care face parte din familia mamei (sau a tatălui). • Expresia: A fi (sau a se declara) de partea cuiva = a fi alături de cineva, a se ralia la punctul de vedere al cuiva. A avea de partea sa = a avea în favoarea, în sprijinul său. A lua (sau a ține) parte (sau partea) cuiva = a apăra, a susține; a favoriza. (popular) A se arunca (sau a se da) în partea cuiva = a semăna cu cineva (din familie). Din partea cuiva = în numele, ca reprezentant (al cuiva); trimis de cineva. ♦ (popular; în sintagmele) Parte(a) bărbătească = (ființă de) sex masculin; totalitatea bărbaților. Parte(a) femeiască = (ființă de) sex feminin; totalitatea femeilor. 2. Fiecare dintre persoanele, dintre grupurile de persoane etc. interesate într-o acțiune, într-o afacere sau într-un proces; fiecare dintre statele implicate într-un conflict, angajate în tratative etc. • Parte contractantă = fiecare dintre persoanele sau dintre grupurile, statele etc. între care a fost încheiat un contract, un acord. – latina pars, -tis. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PARTE: PARTE s. 1. bucată, crîmpei, fracțiune, fragment, frîntură, porțiune, secțiune, tranșă, (popular) dărab, partal, (învechit și regional) părtenie, (regional) jarchină, ștuc. (O parte dintr-un tot.) 2. diviziune, secțiune. (Lucrarea are trei mari parte.) 3. (istorie) judecie, unghi. (parte era o unitate administrativ-teritorială.) 4. (matematică) submulțime. (O parte a numerelor reale.) 5. pasaj. (O parte gravă a unei simfonii.) 6. crîmpei, fragment, frîntură, (regional) crîmpot. (A ascultat doar o parte din discuția lor.) 7. coastă, dungă, latură. (Stă întins pe-o parte.) 8. extremitate, latură, margine. (Doarme pe parte dreaptă a patului.) 9. porțiune, sector. (O parte a pieței era destinată desfacerii brînzeturilor.) 10. loc, regiune, ținut. (Vezi cum e și prin alte parteți.) 11. direcție, sens. (În ce parte o iei?) 12. direcție, latură, sens. (Din toate partețile veneau spre noi.) 13. (juridic) (rar) justițiabil. (parte într-un proces.) 14. tabără. (Ce se aude din parte adversă?) 15. participație. (parte la o afacere în comun.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de termeni muzicali dă următoarea definitie pentru parte: parte (it. parte; limba franceza mouvement; germana Teil, Satz) 1. Secțiune a unei lucrări ciclice* (ex. dansul* într-o suită; mișcarea (3) în sonată, simfonie*, concert (2); subdiviziunea cea mai mare într-un oratoriu* corespunzătoare actului* în operă*). 2. Partidă (2); știmă*. Definiție sursă: Dicționar de termeni muzicali |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PARTE: PÁRTE substantiv verbal destin, dotație, dotă, fatalitate, grupare, menire, moleculă, noroc, partidă, predestinare, rol, soartă, tabără, ursită, zestre, zodie. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru parte: parte substantiv verbal DESTIN. DOTAȚIE. DOTĂ. FATALITATE. GRUPARE. MENIRE. MOLECULĂ. NOROC. PARTIDĂ. PREDESTINARE. ROL. SOARTĂ. TABĂRĂ. URSITĂ. ZESTRE. ZODIE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru parte: párte substantiv feminin, genitiv dativ articulat părții; plural părți Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru parte: párte substantiv feminin, genitiv dativ articulat pắrții; plural părți Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PẤRTE: PẤRTE substantiv feminin vezi pârtie. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PẤRTE: PẤRTE substantiv feminin vezi pârtie. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Parte: Parte ≠ întreg Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'PARTE' PĂRTĂȘÍREpârțăupârțávpârțăvítPẤRTEPărt/eaPĂRTEÁNPARTENÉRpartenéră |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Parte Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului parte dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii O parte dintr-un tot. Lucrarea are trei mari parte. Parte era o unitate administrativ-teritorială. O parte a numerelor reale. O parte gravă a unei simfonii. A ascultat doar o parte din discuția lor. Stă întins pe-o parte. Doarme pe parte dreaptă a patului. O parte a pieței era destinată desfacerii brînzeturilor. Vezi cum e și prin alte parteți. În ce parte o iei? 12. Din toate partețile veneau spre noi. Parte într-un proces. Ce se aude din parte adversă? 15. Parte la o afacere în comun. Din toate partețile veneau spre noi. Parte într-un proces. |
GRAMATICA cuvântului Parte? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului parte. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Parte poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE parte? Vezi cuvântul parte desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul parte?[ par-te ] Se pare că cuvântul parte are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Parte Inţelegi mai uşor cuvântul parte dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe În parte = a locuţiune adverbiala în oarecare măsură, parțial; b locuțiune adjectiv și adverb separat, deosebit, unul câte unul, pe rând; c locuţiune adverbiala făcând abstracție de ceilalți, aparte În cea mai mare parte = în majoritate; în bună măsură Sau dintre = majoritatea = despre oameni unii Parte de vorbire sau de cuvânt = categorie de cuvinte grupate după sensul lor lexical fundamental și după caracteristicile morfologice și sintactice Parte de propoziție = cuvânt sau grup de cuvinte din alcătuirea unei propoziții, care poate fi identificat ca unitate sintactică aparte după funcția specifică îndeplinită în cadrul propoziției = a fi unul dintre elementele componente ale unui tot; a fi membru al unei grupări = a participa; a contribui la Partea leului = partea cea mai mare dintr-un bun, dintr-un câștig realizat în comun, pe care și-o rezervă cineva pentru sine Familial A face cuiva parte de ceva = a da cuiva ceva, a face cuiva rost de ceva; a-l avea în vedere cu = a-și însuși ceva în mod abuziv A fi la parte cu cineva = a fi asociat cu cineva la o afacere, a beneficia împreună cu altul de pe urma unui câștig A nu avea parte de cineva sau de ceva = a nu se bucura de ajutorul, de prietenia sau de existența cuiva sau a ceva; a nu avea fericirea să conviețuiască cu cineva drag locuțiune adjectiv și adverb În parte = a care se face în mod proporțional; b în sistemul de arendare a pământurilor care se face în dijmă, cu plata unei dijme La parte = care este angajat cu plata într-o anumită cotă din beneficiul realizat Parte și parte = în părți, în cote egale locuțiune adjectiv Din sau de prin partea sau părțile locului = care este din sau în regiunea despre care se vorbește; băștinaș, originar din Locuţiune adverbiala În sau din, prin toate părțile = de pretutindeni; de peste tot În nici o parte = nicăieri În ce parte? = unde? Din ce parte de loc? = de unde? În sau prin partea locului = în sau prin regiunea despre care se vorbește; pe acolo În altă parte = aiurea = într-un locuțiune Într-o parte = strâmb, oblic, pieziș La o parte = a într-o latură, la oarecare distanță, mai la margine; b izolat, separat A se da la o sau într-o parte = a se da în lături, a face loc să treacă cineva; prin extensie a se eschiva, a se feri să acționeze, să ia poziție La o parte! = ferește-te! fă loc! A da la o parte = a a deplasa lateral; b a îndepărta, a elimina A pune la o parte = a economisi, a strânge A lăsa la o parte = a renunța la Familial A fi cam într-o parte = a fi zăpăcit, țicnit, nebun locuțiune adjectiv Din sau dinspre partea mamei sau a tatălui = care face parte din familia mamei sau a tatălui A fi sau a se declara de partea cuiva = a fi alături de cineva, a se ralia la punctul de vedere al cuiva A avea de partea sa = a avea în favoarea, în sprijinul său A lua sau a ține parte sau partea cuiva = a apăra, a susține; a favoriza Popular A se arunca sau a se da în partea cuiva = a semăna cu cineva din familie Din partea cuiva = în numele, ca reprezentant al cuiva; trimis de cineva ♦ popular; în sintagmele Partea bărbătească = ființă de sex masculin; totalitatea bărbaților Partea femeiască = ființă de sex feminin; totalitatea femeilor Parte contractantă = fiecare dintre persoanele sau dintre grupurile, statele etc În parte = a locuţiune adverbiala în oarecare măsură, parțial; b locuțiune adjectiv și adverb separat, deosebit, unul câte unul, pe rând; c locuţiune adverbiala făcând abstracție de ceilalți, aparte În cea mai mare parte = în majoritate; în bună măsură Sau dintre = majoritatea = despre oameni unii Parte de vorbire sau de cuvânt = categorie de cuvinte grupate după sensul lor lexical fundamental și după caracteristicile morfologice și sintactice Parte de propoziție = cuvânt sau grup de cuvinte din alcătuirea unei propoziții, care poate fi identificat ca unitate sintactică aparte după funcția specifică îndeplinită în cadrul propoziției = a fi unul dintre elementele componente ale unui tot; a fi membru al unei grupări = a participa; a contribui la Partea leului = partea cea mai mare dintr-un bun, dintr-un câștig realizat în comun, pe care și-o rezervă cineva pentru sine Familial A face cuiva parte de ceva = a da cuiva ceva, a face cuiva rost de ceva; a-l avea în vedere cu = a-și însuși ceva în mod abuziv A fi la parte cu cineva = a fi asociat cu cineva la o afacere, a beneficia împreună cu altul de pe urma unui câștig A nu avea parte de cineva sau de ceva = a nu se bucura de ajutorul, de prietenia sau de existența cuiva sau a ceva; a nu avea fericirea să conviețuiască cu cineva drag locuțiune adjectiv și adverb În parte = a care se face în mod proporțional; b în sistemul de arendare a pământurilor care se face în dijmă, cu plata unei dijme La parte = care este angajat cu plata într-o anumită cotă din beneficiul realizat Parte și parte = în părți, în cote egale locuțiune adjectiv Din sau de prin partea sau părțile locului = care este din sau în regiunea despre care se vorbește; băștinaș, originar din Locuţiune adverbiala În sau din, prin toate părțile = de pretutindeni; de peste tot În nicio parte = nicăieri În ce parte? = unde? Din ce parte de loc? = de unde? În sau prin partea locului = în sau prin regiunea despre care se vorbește; pe acolo În altă parte = aiurea = într-un locuțiune Într-o parte = strâmb, oblic, pieziș La o parte = a într-o latură, la oarecare distanță, mai la margine; b izolat, separat A se da la o sau într-o parte = a se da în lături, a face loc să treacă cineva; prin extensie a se eschiva, a se feri să acționeze, să ia poziție La o parte! = ferește-te! fă loc! A da la o parte = a a deplasa lateral; b a îndepărta, a elimina A pune la o parte = a economisi, a strânge A lăsa la o parte = a renunța la Familial A fi cam într-o parte = a fi zăpăcit, țicnit, nebun locuțiune adjectiv Din sau dinspre partea mamei sau a tatălui = care face parte din familia mamei sau a tatălui A fi sau a se declara de partea cuiva = a fi alături de cineva, a se ralia la punctul de vedere al cuiva A avea de partea sa = a avea în favoarea, în sprijinul său A lua sau a ține parte sau partea cuiva = a apăra, a susține; a favoriza Popular A se arunca sau a se da în partea cuiva = a semăna cu cineva din familie Din partea cuiva = în numele, ca reprezentant al cuiva; trimis de cineva ♦ popular; în sintagmele Partea bărbătească = ființă de sex masculin; totalitatea bărbaților Partea femeiască = ființă de sex feminin; totalitatea femeilor Parte contractantă = fiecare dintre persoanele sau dintre grupurile, statele etc |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Parte |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Ce-i drept?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul parte are forma: părți
