 | as |
|
| Paralel [ pa-ra-lel ] VEZI SINONIME PENTRU paralel PE ESINONIME.COM definiția cuvântului paralel în mai multe dicționareDefinițiile pentru paralel din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PARALEL: PARALÉL, -Ă, paraleli, -e, adjectiv, substantiv feminin, (5, 7) paraleluri, substantiv neutru 1. Adj., substantiv feminin (Dreaptă, plan) care are toate punctele la aceeași distanță de o altă dreaptă sau de un alt plan cu care nu se întretaie, oricât s-ar prelungi. • Legătură (electrică) în paralel = ansamblu de două sau de mai multe conductoare electrice, acumulatoare, pile etc. care au aceeași tensiune electrică la borne. 2. Adj. Care există, se produce, evoluează concomitent cu altceva. ♦ (Adverbial) În același timp, concomitent. 3. S. forme Comparare a două ființe, a două opere, fenomene etc. (pentru a stabili asemănările și deosebirile dintre ele); paralelism (2). • locuțiune verbala A (se) pune în paralelă (sau, n., în paralel) (cu...) = a se compara. ♦ (literar) Variantă a portretului, care constă în prezentarea simultană a două personaje și în compararea lor în scopul stabilirii trăsăturilor specifice fiecărui personaj. 4. S. forme Fiecare dintre cercurile imaginare care unesc punctele cu aceeași latitudine de pe suprafața Pământului și care rezultă din intersectarea suprafeței Pământului cu un plan paralel cu planul ecuatorial. 5. substantiv neutru (matematică) Cerc situat pe o suprafață de rotație, obținut prin intersecția acestei suprafețe cu un plan perpendicular pe axa ei de rotație. • (astronomie) Paralel ceresc = cerc mic de pe sfera cerească descris de o stea în mișcarea ei diurnă. 6. S. forme (La plural ) Aparat de gimnastică format din două bare orizontale și paralele așezate (la înălțimi diferite sau identice) pe stâlpi verticali; (la sg.) fiecare dintre cele două bare ale acestui aparat. 7. substantiv neutru Instrument folosit la trasarea (pe o piesă a) unor distanțe sau a unor linii paralele (1) cu un plan dativ – Din latina parallelus, italiana parallelo, limba franceza parallèle, germana Parallele. Forme diferite ale cuvantului paralel: paralel-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PARALEL: PARALÉL, -Ă, paraleli, -e, adjectiv, substantiv feminin, (5, 7) paraleluri, substantiv neutru 1. Adj., substantiv feminin (Despre plane sau drepte aflate într-un plan) Care nu se intersectează, oricât s-ar prelungi. ♦ Legătură (electrică) în paralel = ansamblu de două sau de mai multe conductoare electrice, acumulatoare, pile etc. care au aceeași tensiune electrică la borne. 2. Adj. Care există, se produce, evoluează concomitent cu altceva. ♦ (Adverbial) În același timp, concomitent. 3. S. forme Comparare a două ființe, a două opere, fenomene etc. (pentru a stabili asemănările și deosebirile dintre ele); paralelism (2). • locuțiune verbala A (se) pune în paralelă (sau, n., în paralel) (cu...) = a se compara. ♦ Variantă a portretului, care constă în prezentarea simultană a două personaje și în compararea lor în scopul stabilirii trăsăturilor specifice fiecărui personaj. 4. S. forme Fiecare dintre cercurile imaginare care unesc punctele cu aceeași latitudine de pe suprafața Pământului și care rezultă din intersectarea suprafeței Pământului cu un plan paralel cu planul ecuatorial. 5. substantiv neutru (matematică) Cerc situat pe o suprafață de rotație, obținut prin intersecția acestei suprafețe cu un plan perpendicular pe axa ei de rotație. • (astronomie) Paralel ceresc = cerc mic de pe sfera cerească descris de o stea în mișcarea ei diurnă. 6. S. forme (La plural ) Aparat de gimnastică format din două bare orizontale și paralele așezate (la înălțimi diferite sau identice) pe stâlpi verticali; (la sg.) fiecare dintre cele două bare ale acestui aparat. 7. substantiv neutru Instrument folosit la trasarea (pe o piesă a) unor distanțe sau a unor linii paralele (1) cu un plan dativ – Din latina parallelus, italiana parallelo, limba franceza parallèle, germana Parallele. Forme diferite ale cuvantului paralel: paralel-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PARALEL: PARALÉL2, -Ă, paraleli, -e, adjectiv 1. (Despre drepte) Care are toate punctele la aceeași distanță de o dreaptă sau de un plan cu care nu se întretaie, oricît s-ar prelungi, decît (teoretic) la infinit. Dreptunghiul are laturile paralele două cîte două. ▭ Ca într-un tablou istoric vin din țară, paralele, coloane de soldați. CAMIL PETRESCU, U. N. 274. ♦ (Despre planuri) Care are toate punctele la aceeași distanță de un alt plan. • (Adverbial) Printre pomii galbeni din grădină Soarele în asfințit întinde, Paralel, covoare de lumină. despre BOTEZ, P. O. 43. • Expresia: Legătură în paralel = mod de legare a două sau mai multe părți conducătoare ale unei instalații, astfel încît ele să fie străbătute simultan de același element. 2. Care se produce concomitent și evoluează în mod similar cu altceva. Fenomene paralele. ▭ Mama și surorile mele au trecut de partea lui și au pornit acțiuni paralele. CAMIL PETRESCU, U. N. 37. Aceste două mari școli paralele... nu au putut încă să prindă adînci rădăcini. MACEDONSKI, O. IV 93. • (Adverbial) Ideea se propagă din ce în ce mai insistent. N-o judec. Constat. Paralel progresează agitația țăranilor. REBREANU, R. I 257. Forme diferite ale cuvantului paralel: paralel-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PARALEL: PARALÉL1, -Ă I. adjectiv 1. (matematică; despre drepte, planuri) care se află la o distanță constantă unul de altul și care nu se pot întâlni oricât ar fi prelungite. 2. care se produce concomitent și se desfășoară în mod similar cu altceva. 3. (informatică; despre operații) în care ansamblul de biți este tratat simultan; (despre mașini, organe) unde mai multe operații se efectuează simultan. II. substantiv neutru dispozitiv pentru trasarea unor linii paralele. III. substantiv feminin 1. linie, suprafață situată în toată întinderea ei la egală distanță de altă linie sau suprafață cu care nu se întretaie oricât de mult s-ar prelungi. • fiecare dintre cercurile imaginare paralele cu ecuatorul care unesc punctele de egală latitudine de pe suprafața Pământului. 2. (la plural) aparat de gimnastică din două bare paralele susținute de stâlpi. 3. comparație, apropiere între două ființe, lucruri, fenomene etc., în care se scot în evidență asemănările și deosebirile; paralelism (2). (< limba franceza parallèle, latina paralelus, greacă parallelos, /II/ germana Parallele) Forme diferite ale cuvantului paralel: paralel-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru paralel: *paralél, -ă adjectiv (latina parallélus, despre vgr. parállelos, despre pará, alăturea, și allélon, unu cu altu). geometrie Vorbind de liniĭ și suprafețe, la egală distanță una de alta pe toată întinderea lor: drepte, curbe, planurĭ paralele între ele saŭ unu cu altu, linie paralelă alteĭa saŭ cu alta. S. forme Linie paralelă alteĭa: a trage o paralelă. S. forme Arm. Șanț paralel cu locu asediat. S. forme geografie Cerc paralel ecŭatoruluĭ, la nord și la sud de el. S. forme Liter. Comparațiune între doŭă persoane saŭ și lucrurĭ: Plutarh a scris interesante paralele. adverb În mod paralel. figurat A lucra paralel altuĭa saŭ cu altu. Forme diferite ale cuvantului paralel: paralel-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PARALEL: PARALÉL, -Ă adjectiv 1. (matematică; despre drepte, planuri) Care se află la o distanță constantă unul de altul și care nu se pot întîlni oricât ar fi prelungite. 2. Care se produce concomitent și se desfășoară în mod similar cu altceva. // substantiv neutru Dispozitiv pentru trasarea unor linii paralele. [< limba franceza parallèle, latina, greacă parallelos < para – alături, allelon – unul cu altul]. Forme diferite ale cuvantului paralel: paralel-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PARALEL: PARALÉL paralelă (paraleli, paralele) 1) (despre drepte sau planuri) Care nu se întretaie oricât s-ar prelungi. 2) și adverbial (despre fenomene, acțiuni etc.) Care are loc în același timp cu altceva; produs concomitent cu altceva. Mișcări paralele. 3) (despre lucruri) Care pot fi comparate. Concluzii paralele. /<lat. parallelus, italiana parallelo, limba franceza parallele Forme diferite ale cuvantului paralel: paralelă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru paralel: paralel a. se zice de două drepte sau de două suprafețe plane egal depărtate una de alta în toată întinderea lor. ║ n. 1. geografie cerc paralel cu ecuatorul; 2. figurat comparațiune între două lucruri sau două ființe între ele: a face un paralel între Mihaiu Viteazu și Ștefan cel Mare. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PARALEL: PARALEL adjectiv, adverb 1. adjectiv concomitent, simultan, sincron, sincronic. (Fenomene paralel.) 2. adverb concomitent, simultan, totdeodată, totodată, (învechit) împreună. (paralel să începem și aprovizionarea.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PARALEL: PARALÉL1, paraleluri, substantiv neutru Instrument folosit la trasarea pe o piesă a unor linii paralele cu un plan dat sau la trasarea unor distanțe. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru paralel: paralél adjectiv masculin, plural paraléli; forme singular paralélă, plural paraléle Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru paralel: paralél1 adjectiv masculin, plural paraléli; forme paralélă, plural paraléle Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru paralel: paralél (instrument pentru trasat) substantiv neutru, plural paraléluri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru paralel: paralél (cerc în matematică, geografie) substantiv neutru, plural paraléle Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru paralel: paralél3 (instrument) substantiv neutru, plural paraléluri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru paralel: paralél2 (cerc) substantiv neutru, plural paraléle Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'PARALEL' PARÁLEpărăleálăparaleásăPĂRĂLÉIPARALÉLPARALÉLĂparaléleparalelepipédPARALELIPIPÉD |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL paralel Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului paralel dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PARALÉL paralelă paraleli, paralele 1 despre drepte sau planuri Care nu se întretaie oricât s-ar prelungi. Mișcări paralele. Concluzii paralele. Fenomene paralel. Paralel să începem și aprovizionarea. |
GRAMATICA cuvântului paralel? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului paralel. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul paralel poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE paralel? Vezi cuvântul paralel desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul paralel?[ pa-ra-lel ] Se pare că cuvântul paralel are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL paralel Inţelegi mai uşor cuvântul paralel dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Legătură electrică în paralel = ansamblu de două sau de mai multe conductoare electrice, acumulatoare, pile etc = a se compara astronomie Paralel ceresc = cerc mic de pe sfera cerească descris de o stea în mișcarea ei diurnă ♦ Legătură electrică în paralel = ansamblu de două sau de mai multe conductoare electrice, acumulatoare, pile etc = a se compara astronomie Paralel ceresc = cerc mic de pe sfera cerească descris de o stea în mișcarea ei diurnă Legătură în paralel = mod de legare a două sau mai multe părți conducătoare ale unei instalații, astfel încît ele să fie străbătute simultan de același element |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL paralel |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Familial a bea în sănătatea sau în cinstea, pentru succesul cuiva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul paralel are forma: paraléluri
