 | as |
|
| Panică [ pa-ni-că ] VEZI SINONIME PENTRU panică PE ESINONIME.COM definiția cuvântului panica în mai multe dicționareDefinițiile pentru panica din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a panica (forma la infinitiv) A panica conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PANICĂ: PÁNICĂ substantiv feminin Spaimă, adesea fără temei, care cuprinde subit pe un individ sau o mulțime. întreaga gară a fost. cuprinsă de panică. SAHIA, N. 50. Acceleratul era trxit de oameni îngroziți care-și părăsiseră gospodăriile de frica țăranilor [răsculați]... – Asta e începutul panicii! spuse Grigore trist. REBREANU, R. II 21. Peste cîmpii păduratici. Căutîndu-și mîntuirea fug de panică coprinși. MACEDONSKI, O. I 106. • (Adjectival, învechit, ca determinant pe lîngă «spaimă», «groază» etc.) Cărturarii zic, cînd vor să arate pe niște oameni ce se sperie de nimic, că sînt cuprinși de teroare panică. ISPIRESCU, la CADE. O mulțime fără seamă de oameni și de vite se înghesuise pe pod în cea mai mare neorînduială; o spaimă panică stăpînise toate duhurile și pretutindeni era cea mai mare dezorganizație. BĂECESCU, O. II 124. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru panică: *pánică adjectiv feminin, plural e și substantiv feminin, plural ĭ, limba franceza panique, despre latina pánicus, -ca, -cum, vgr. panikós, al zeuluĭ Pan, care avea obiceĭ să sperie oameniĭ rătăcițĭ pin munțĭ). Spaĭmă subită care te face să-țĭ perzĭ capu și să fugĭ (ca Perșiĭ în lupta de la Maraton): frică, panică, l-a cuprins panica. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PANICĂ: PÁNICĂ substantiv feminin Senzație de spaimă violentă de care este cuprinsă subit (și adesea fără temei) o persoană sau o colectivitate. • Expresia: A intra în panică = a se neliniști, a se alarma, a se speria (foarte tare). – Din limba neogreacă panikós, limba franceza panique, italiana panico, germana Panik. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PANICĂ: PÁNICĂ substantiv feminin Senzație de spaimă violentă de care este cuprinsă subit (și adesea fără temei) o persoană sau o colectivitate. • Expresia: A intra în panică = a se neliniști, a se alarma, a se speria (foarte tare). – Din limba neogreacă panikós, limba franceza panique, italiana panico, germana Panik. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru panică: panică forme spaimă neașteptată și fără temeiu: o panică coprinse armata. [Termen de origină mitologică: dela zeul Pan care devenia uneori un geniu răutăcios și speria pe oamenii rătăciți în singurătatea munților]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PANICĂ: PÁNICĂ panicaci forme Spaimă subită și violentă (fără temei), care cuprinde o persoană sau o colectivitate. • A intra în panica a se alarma. [G.-D. panicii] /<ngr. panikós, limba franceza panique, germana Panik Forme diferite ale cuvantului panica: panicaci Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PANICĂ: PÁNICĂ substantiv feminin Spaimă, frică mare, subită, adesea fără temei; teroare. [Gen. -cii. / < limba franceza panique, conform italiana panico, greacă panikos < Pan – zeul care producea groază călătorilor]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PANICA: PANICÁ, panichez, verb I. 1. tranzitiv (Rar) A înnebuni, a îngrozi, a scoate din minți pe cineva. 2. reflexiv A-și ieși din minți. – Din limba franceza paniquer. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PANICA: PANICÁ verb I. trecut (familial) a înnebuni, a scoate din minți, a îngrozi. II. reflexiv a-și pierde capul. (< limba franceza paniquer) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PANICĂ: PÁNICĂ substantiv feminin spaimă mare, subită, adesea fără temei. (< limba franceza panique, latina panicus, greacă panikos) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru panica: panicá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu panichéz, persoana a treia singular: el / ea și plural panicheáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru panica: *panicá (a panica) (rar) verb, indicativ prezent 3 panicheáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru panică: pánică substantiv feminin, genitiv dativ articulat pánicii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru panică: pánică substantiv feminin, genitiv dativ articulat pánicii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru Panica: Panica vezi Pan II 4. Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
CUVINTE APROPIATE DE 'PANICA' PangupanhidrózăPanhilpánicPÁNICĂPANICÁRDPANICÁTpanicósPANÍCUL |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Panica Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului panica dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PÁNICĂ panicaci forme Spaimă subită și violentă fără temei, care cuprinde o persoană sau o colectivitate. • A intra în panica a se alarma. *panicá a panica rar verb, indicativ prezent 3 panicheáză. |
GRAMATICA cuvântului Panica? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului panica. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Panica poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE panică? Vezi cuvântul panică desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul panică?[ pa-ni-că ] Se pare că cuvântul panică are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Panica Inţelegi mai uşor cuvântul panica dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A intra în panică = a se neliniști, a se alarma, a se speria foarte tare A intra în panică = a se neliniști, a se alarma, a se speria foarte tare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Bun, rău?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul panica se conjugă: ei ele panicheáză
