|
Pandur [ pan-dur ] VEZI SINONIME PENTRU pandur PE ESINONIME.COM definiția cuvântului pandur în mai multe dicționareDefinițiile pentru pandur din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PANDUR: PANDÚR, panduri, substantiv masculin 1. Soldat din oastea pămînteană neregulată, de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, alcătuită mai ales din țărani olteni. Grigore Ghica puse temelie armatei romînești, organizînd trupul de panduri. BĂLCESCU, O. I 35. Soarele n-a răsărit, Florile n-au înflorit, Ci oștile-au tăbărît, Mindre cete-au poposit De plăieși și de panduri Ca de șoimi și de vulturi. TEODORESCU, P. P. 477. ♦ Luptător oltean din oastea de voluntari organizată de Tudor Vladimirescu. Tudor chema pe panduri, pe plăieși... la viață și la arme. GALACTION, O. I 157. Vine-un chiot dinspre munte. Vine freamăt din păduri – Tudor domnul vine-n frunte, Cu mulțimea de panduri! COȘBUC, P. II 109. Vino de privește-ol- tenii; Vin de vezi pandurii mei; Vin de vezi mehedințenii De sînt ca verb reflexiv:încenii tăi. BOLLIAC, O. 179. ♦ Ostaș în serviciul poliției, după desființarea vechii miliții naționale. Fugea de potiră și de panduri, cît putea; dar cînd îl încolțea, apoi se apăra. GHICA, S. 289. Frunzuliță miez de nucă, Vin pandurii să mă ducă, Într-un mijloc de oraș, Să-mi fac slujba-n calarași. ȘEZ. I 110. 2. Militar din divizia de voluntari «Tudor Vladimirescu», constituită din prizonieri romîni pe teritoriul U.R.S.S., care a luptat, alături de armata sovietică, împotriva fascismului german, pentru eliberarea patriei noastre și care a format nucleul armatei noastre populare.(în balada populară) Haiduc. Du-mă, roibule-n colnic Să port arme de voinic, Du-mă, roibule-n păduri Să port arme de panduri. TEODORESCU, P. P. 350. De șese-ntovărășit, Toți voinici, aleși panduri, Oaspeți ageri de păduri. ALECSANDRI, P. P. 162. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PANDUR: PANDÚR, panduri, substantiv masculin 1. Soldat dintr-un corp de oaste habsburgică din secolul XVIII. 2. Soldat din oastea muntenească neregulată de la începutul secolul XIX. ♦ specializare Soldat din oastea lui Tudor Vladimirescu. ♦ Ostaș în serviciul poliției după desființarea vechii miliții naționale. 3. (învechit și popular) Haiduc. – Din sârbo-croată pandur, limba maghiară pandúr. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PANDUR: PANDÚR, panduri, substantiv masculin 1. Soldat dintr-un corp de oaste habsburgică din secolul XVIII. 2. Soldat din oastea muntenească neregulată de la începutul secolul XIX. ♦ specializare Soldat din oastea lui Tudor Vladimirescu. ♦ Ostaș în serviciul poliției după desființarea vechii miliții naționale. 3. (învechit și popular) Haiduc. – Din limba sârbă pandur, limba maghiară pandúr. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PANDUR: PANDÚR panduri m. (în secolul XVIII-XIX în Țara Românească) 1) Ostaș făcând parte dintr-un corp de oaste neregulată. 2) Soldat din oastea lui Tudor Vladimirescu. 3) popular Țăran răzvrătit care se retrăgea în păduri și lupta împotriva asupritorilor, făcând dreptate celor săraci; haiduc. /<sb. pandur, ung. pandúr Forme diferite ale cuvantului pandur: panduri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru pandur: pandúr m. (ung. pandúr, arcaș, zbir; limba cehă pandur, pedestraș; sîrb. pandur, ușier, aprod, păzitor, poate înrudit cu vechea slavă pondarĭ, pîndar). Pedestraș din vechime (la Ungurĭ, în armata luĭ Tudor Vladimirescu ș. a.). figurat Om robust și gata de luptă. vezi haĭduc. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru pandur: pandur m. od. 1. pedestru sau dorobanț ungur: panduri Bănești; 2. plural oștire națională formată peste Olt de Tudor Vladimirescu; 3. hoț de codru: tot voinici aleși panduri, tâlhari neaoși de păduri PANN. [Ung. PANDÚR, arcaș, sbir]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pandur: pandúr substantiv masculin, plural pandúri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru pandur: pandúr substantiv masculin, plural pandúri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru pandur: pandur substantiv verbal HAIDUC. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'PANDUR' pandosípandosítPandrososPanduPANDÚRPANDURÉSCPANDURÍMEpanduroáicăPANÉ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL pandur Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului pandur dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PANDÚR panduri m. |
GRAMATICA cuvântului pandur? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului pandur. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul pandur poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE pandur? Vezi cuvântul pandur desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul pandur?[ pan-dur ] Se pare că cuvântul pandur are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL pandur |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: ♦ abstract verbal?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|