 | as |
|
| Palat [ pa-lat ] VEZI SINONIME PENTRU palat PE ESINONIME.COM definiția cuvântului palat în mai multe dicționareDefinițiile pentru palat din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru palat: palát (paláte), substantiv neutru – Castel. – Variante plural palaturi. Mr. pălate. latina palatium, probabil prin intermediul mgr. παλάτι (Meyer, Neugr. St., III, 51; Candrea, Noua R. limba română, III, 23; Densusianu, limba română, XXXIII, 282), conform limba turcă balat, albaneză paljat, limba bulgară palat, limba cehă, limba rusă palata. Este dubletul lui păraț, vezi aici; al lui polată, substantiv feminin (Transilvania, palat), mr. pulată, din limba bulgară, limba sârbă polata (Conev 81); al lui palută, substantiv feminin (Transilvania, palat), din în limba maghiara, limba sârbă polota; al lui paleaț, substantiv neutru (palat), din italiana palazzo, poate prin intermediul poloneză palac, secolul XVII, învechit și al lui palat, substantiv neutru (cerul gurii), traducere din limba franceza palais. derivat directă din latina (Koerting 6792) nu e posibilă. – derivat pălătui, verb (a locui într-un palat). derivat neol. (din limba franceza ) palatal, adjectiv; palatin, adjectiv; palatinat, substantiv neutru; paladin, substantiv masculin Forme diferite ale cuvantului palat: paláte Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PALAT: PALÁT2, palate, substantiv neutru Clădire somptuoasă, caracterizată printr-o arhitectură monumentală, în care își are sediul o autoritate, o instituție sau care servește ca reședință unui suveran; prin extensie casă mare, boierească. Cu timpul cad palatele regale Și zboară stol de lilieci prin sale. COȘBUC, P. II 287. [Moșneagul] cum ajunge în tîrg, se duce cu pieptul deschis drept la palatul împăratului. CREANGĂ, P. 80. Lună tu, stăpîn-a mării... Cîte țărmuri înflorite, ce palate și cetăți, Străbătute de-al tău farmec ție singură-ți arăți! EMINESCU, O. I 130. • (Poetic) Aruncă [buzduganul] în sus aproape de palatul de nori al lunii. EMINESCU, N. 4. – plural și: (învechit) palaturi (ISPIRESCU, L. 8, ALECSANDRI, P. I 191). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru palat: 1) palát n., plural e (limba neogreacă paláti, despre latina Palatium, dealu Palatin și [pin ext.] casa împăratuluĭ Aŭgúst, situată pe acest deal; italiana palazzo, limba engleză germana palast, limba rusă paláta. vezi păraț). Casă mare și sumptuoasă (locuită de un suveran orĭ de un personagiŭ ilustru). Suveranu, stăpînu palatuluĭ și alte persoane care locuĭesc în palat: o revoluțiune de palat. Mare edificiŭ public: palatu universitățiĭ, palatu justițiiĭ, palatu administrativ. – Vechĭ. Azĭ. Maramures polátă, plural e (sîrb. polata, limba bulgară polat), palútă (ung. polota) și paleaț n., plural ețe saŭ eațurĭ (poloneză palac, despre italiana palazzo). vezi polată și hardughie. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PALAT: PALÁT1 substantiv neutru Peretele superior al cavității bucale, în formă de boltă, alcătuit din apofizele palatine2 ale celor două maxilare superioare, precum și din oasele palatine2, acoperite de o mucoasă groasă; cerul-gurii. • Palat moale sau vălul palatului = porțiune musculară care continuă palatul1 în partea posterioară a cavității bucale. Palat artificial = mulaj al palatului1, care se folosește în fonetica experimentală pentru a se vedea suprafața atinsă de limbă la pronunțarea unui sunet. – Din latina palatum, italiana palato. conform limba franceza palais. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PALAT: PALÁT1 substantiv neutru Peretele superior al cavității bucale, în formă de boltă, alcătuit din apofizele palatine2 ale celor două maxilare superioare, precum și din oasele palatine2, acoperite de o mucoasă groasă; cerul-gurii. • Palat moale sau vălul palatului = porțiune musculară care continuă palatul1 în partea posterioară a cavității bucale. Palat artificial = mulaj al palatului1, care se folosește în fonetica experimentală pentru a se vedea suprafața atinsă de limbă la pronunțarea unui sunet. – Din latina palatum, italiana palato. conform limba franceza palais. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PALAT: PALÁT2 palate n. 1) Clădire mare și somptuoasă care servește, de obicei, drept reședință a unui suveran sau ca locuință a unei personalități. 2) (urmat de un determinativ la genitiv) Edificiu monumental de menire socială. palatul de Cultură și Artă. palatul Congreselor. /<ngr. paláti, latina palatium Forme diferite ale cuvantului palat: palate Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru palat: palat n. 1. clădire mare și luxoasă, locuită de un suveran, de o autoritate sau de un personaj însemnat; 2. suveranii și oamenii palatului: revoluțiune de palat; 3. figurat casă măreață; 4. edificiu unde rezidă tribunalele, corpurile legiuitoare. ║ n. anatomie numele științific al cerului gurii. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PALAT: PALÁT2, palate, substantiv neutru Clădire somptuoasă în care își are sediul o autoritate ori o instituție sau care este folosită ca reședință de un nobil, un suveran, un șef de stat ori de guvern; prin generalizare clădire mare luxoasă. [plural și: (popular) palaturi] – Din limba neogreacă paláti, latina palatium. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PALAT: PALÁT2, palate, substantiv neutru Clădire somptuoasă în care își are sediul o autoritate ori o instituție sau care servește ca reședință unui suveran, ca locuință unei personalități etc.; prin generalizare clădire mare luxoasă. [plural și: (popular) palaturi] – Din limba neogreacă paláti, latina palatium. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru PALAT: PALÁT1 substantiv neutru Peretele superior al cavității bucale; cerui-gurii. Palat dur = bolta osoasă a cavității bucale, limitată de dinți. Palat moale = prelungire a palatului dur înspre partea posterioară a cavității bucale, alcătuită dintr-un mușchi mobil. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru PALAT: PALÁT1 substantiv neutru peretele superior al cavității bucale; cerul gurii. • palat dur = partea anterioară, osoasă, a cavității bucale; palat moale = partea posterioară a cavității bucale; vălul palatului. (< latina palatum, italiana palato) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PALAT: PALÁT1 n. anatomie Partea de sus a cavității bucale, având formă de boltă; boltă palatină; cerul gurii. • palat dur partea anterioară osoasă a palatului. palat moale (sau vălul palatului) vezi VĂL. /<lat. palatum, italiana palato Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru palat: 2) *palát n., plural e (latina palatum și palatus, ceru guriĭ, ceru. vezi păraț). anatomie Ceru guriĭ, partea superioară a interioruluĭ guriĭ. figurat Simțu gustuluĭ la mîncare: a avea palatu finanțe Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru PALAT: PALÁT substantiv neutru Partea superioară a cavității bucale la om și la celelalte animale vertebrate; cerul gurii. [plural -te, -turi. / < latina palatum]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PALAT: PALAT substantiv curte, (Transilvania) pălută, (Transilvania și Moldova) polată, (învechit) aulă, serai. (Balul de la palat.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru PALAT: PALAT substantiv (anatomie) boltă palatină, cerul-gurii, (învechit) păraț. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PALAT: PALÁT s. 1. vezi cerul-gurii. 2. palat moale vezi văl palatin. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru palat: palát (arhitectură) substantiv neutru, plural paláte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru palat: !palát substantiv neutru, plural paláte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru palat: palát (anatomie) substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Palat: Palat ≠ bojdeucă Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'PALAT' PALÁȘCĂpălășcáșPălășescuPALÁTPALATPALATÁLpalatálăPALATALIZÁPALATALIZÁRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Palat Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului palat dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PALÁT2 palate n. Palatul de Cultură și Artă. Palatul Congreselor. • palat dur partea anterioară osoasă a palatului. Palat moale sau vălul palatului vezi VĂL. Balul de la palat. Balul de la palat. |
GRAMATICA cuvântului Palat? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului palat. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Palat poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE palat? Vezi cuvântul palat desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul palat?[ pa-lat ] Se pare că cuvântul palat are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Palat Inţelegi mai uşor cuvântul palat dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Palat moale sau vălul palatului = porțiune musculară care continuă palatul1 în partea posterioară a cavității bucale Palat artificial = mulaj al palatului1, care se folosește în fonetica experimentală pentru a se vedea suprafața atinsă de limbă la pronunțarea unui sunet Palat moale sau vălul palatului = porțiune musculară care continuă palatul1 în partea posterioară a cavității bucale Palat artificial = mulaj al palatului1, care se folosește în fonetica experimentală pentru a se vedea suprafața atinsă de limbă la pronunțarea unui sunet Palat dur = bolta osoasă a cavității bucale, limitată de dinți Palat moale = prelungire a palatului dur înspre partea posterioară a cavității bucale, alcătuită dintr-un mușchi mobil palat dur = partea anterioară, osoasă, a cavității bucale; palat moale = partea posterioară a cavității bucale; vălul palatului |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Palat |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Reflexiv a se înnoda la vorbă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul palat are forma: palaturi
