 | as |
|
| Pâine [ pâi-ne ] VEZI SINONIME PENTRU pâine PE ESINONIME.COM definiția cuvântului paine în mai multe dicționareDefinițiile pentru paine din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru PẤINE: PẤINE, pâini, substantiv feminin 1. Aliment de bază al omului, preparat dintr-un aluat de faină (de grâu, de secară etc.) și ingrediente, afânat prin fermentația drojdiei, frământat cu apă și copt în cuptor; pită. • Expresia: A mânca pâine și sare (pe un sau dintr-un taler) cu cineva = a trăi împreună cu cineva, a împărți cu cineva binele și răul. A ieși înaintea cuiva sau a întâmpina (pe cineva) cu pâine și sare = a întâmpina (pe cineva) cu deosebită cinste. A avea (sau a ține, a fi cu) pâinea și cuțitul în mână sau a pune mâna pe pâine și pe cuțit = a avea la îndemână toată puterea, toate mijloacele. (A fi) bun ca pâinea (cea) caldă (sau bună) = (a fi) foarte bun. A mânca o pâine albă = a avea o situație materială bună, a o duce bine. Se caută (sau se vinde) ca pâinea (cea) caldă, se spune despre o marfă foarte căutată și care se vinde foarte ușor. A mânca pâinea degeaba = a fi nefolositor. ♦ Aluat de făină frământat în vederea facerii pâinii (1). 2. Hrană necesară pentru trai; prin extensie mijloacele materiale necesare existenței; existență. • Expresia: O bucată de pâine sau pâinea zilnică, pâinea cea de toate zilele = mijloace de existență. A lua (cuiva) pâinea de la gură = a lăsa pe cineva fără mijloace de trai, a lua (cuiva) toate posibilitățile de existență. ♦ figurat Agoniseală. 3. (regional) Cereale, recoltă de cereale, grâne, bucate; p. restr. grăunțe de cereale (mai ales de grâu). 4. Slujbă, funcție, post. • Expresia: A pune (sau a băga) în pâine (pe cineva) = a face cuiva rost de o slujbă. A fi în pâine (sau a mânca o pâine) = a avea o slujbă. A scoate (sau a da afară) din pâine = a da pe cineva afară din serviciu. – latina panis. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru PẤINE: PẤINE, pâini, substantiv feminin 1. Aliment de bază al omului, preparat dintr-un aluat de făină (de grâu, de secară etc.) și ingrediente, afânat prin fermentația drojdiei, frământat cu apă și copt în cuptor; pită. • Expresia: A mânca pâine și sare (pe un sau dintr-un taler) cu cineva = a trăi împreună cu cineva, a împărți cu cineva binele și răul. A ieși înaintea cuiva sau a întâmpina (pe cineva) cu pâine și sare = a întâmpina (pe cineva) cu deosebită cinste. A avea (sau ține, a fi cu) pâinea și cuțitul în mână sau a pune mâna pe pâine și cuțit = a avea la îndemână toată puterea, toate mijloacele. (A fi) bun ca pâinea (cea) caldă (sau bună) = (a fi) foarte bun. A mânca o pâine albă = a avea o situație materială bună, a o duce bine. Se caută (sau se vinde) ca pâinea (cea) caldă, se spune despre o marfă foarte căutată și care se vinde foarte ușor. A mânca pâine degeaba = a fi nefolositor. ♦ Aluat de faină frământat în vederea facerii pâinii (1). 2. Hrană necesară pentru trai; prin extensie mijloacele materiale necesare existenței; existență. • Expresia: O bucată de pâine sau pâinea zilnică, pâinea cea de toate zilele = mijloacele de existență. A lua (cuiva) pâinea de la gură = a lăsa pe cineva fără mijloace de trai, a lua (cuiva) toate posibilitățile de existență. ♦ figurat Agoniseală. 3. (regional) Cereale, recoltă de cereale, grâne, bucate; p. restr. grăunțe de cereale (mai ales de grâu). 4. Slujbă, funcție, post. • expresie A pune (sau a băga) în pâine (pe cineva) = a face cuiva rost de slujbă. A fi în pâine (sau a mânca o pâine) = a avea o slujbă. A scoate (sau a da afară) din pâine = a da pe cineva afară din serviciu. – latina panis. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru PÂINE: PÂINE painei forme 1) Produs alimentar făcut din aluat dospit, frământat și copt în cuptor; pită. paine de casă. paine de secară. • Bun ca paineea (cea) caldă foarte bun. A mânca paineea degeaba a nu răsplăti câștigul prin muncă. A mânca paine și sare cu cineva a fi în strânsă prietenie cu cineva, împărțind bucuriile și necazurile. A întâmpina (pe cineva) cu paine și sare a primi pe cineva cu mare bucurie. A se vinde ca paineea (cea) caldă a se vinde foarte repede. 2) (cu sens colectiv) Totalitate a bunurilor materiale necesare vieții; ansamblul mijloacelor de trai. • paineea cea de toate zilele venit din care trăiește cineva. A câștiga o bucată de paine a dobândi prin muncă minimumul de existență. A lua cuiva paineea (sau bucățica de paine sau bucățică) de la gură a lipsi pe cineva de mijloace de existență. A mânca paineea cuiva a trăi pe socoteala cuiva. A trăi cu paine și apă a trăi în sărăcie. 3) Câmp semănat cu păioase (grâu, secară etc.); semănătură de grâne. 4) Recoltă de grâne. 5) figurat Slujbă care asigură existența cuiva; post; funcție. * A băga (sau a pune) în paine a aranja într-o funcție, într-un post. A scoate din paine a elibera dintr-o funcție, dintr-un post. [G.-D. pâinii] /<lat. panis Forme diferite ale cuvantului paine: painei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru pâine: pâine (pâne) forme 1. aliment din făină dospită coaptă în cuptor: pâine de grâu, de secară; a mânca pâine și sare cu cineva, a trăi împreună împărtășind și cele bune și cele rele: să știu de bine că mă duc la mânăstire, pâine și sare nu mai mănânc cu el CAR.; 2. traiu zilnic: a-și câștiga pâinea; 3. funcțiune, post: voiu să te pui în pâine greacă AL.; 4. Moldova bucate, grâne ( vezi pâne): pânea pe câmp poate să putrezească AL.; 5. botanică pâinea-pădurii vezi rășcov; pâinea-porcului, mică plantă uneori cultivată pentru florile sale frumoase și plăcut mirositoare (Cyclamen). [Moldova pâne = latina PANEM]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru pâine: pâine, pâini substantiv feminin Aliment de bază al omului, preparat dintr-un aluat de făină. ♦ Element esențial, împreună cu vinul, la săvârșirea tainei sfintei euharistii. • Ziua pâinii vezi duminică. ♦ Frângerea pâinii = masă frățească sau de obște la vechii creștini, care urma după împărtășanie; agapă. – Di latina panis. Definiție sursă: Dicționar religios |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru PÂINE: PÂINE substantiv verbal azimă, cereale, existență, grâne. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru pâine: pâine substantiv feminin, genitiv dativ articulat pâinii; plural pâini Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'PAINE' păímePÂINÁRpâinăreásăpâinăríePẤINEPÂINEA-PĂDÚRIIPÂINEA-PÁȘTELUIpâinea-pórculuiPAÍNG |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL pâine Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului pâine dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii PÂINE pâinei forme 1 Produs alimentar făcut din aluat dospit, frământat și copt în cuptor; pită. Pâine de casă. Pâine de secară. • Bun ca pâineea cea caldă foarte bun. A mânca pâineea degeaba a nu răsplăti câștigul prin muncă. A mânca pâine și sare cu cineva a fi în strânsă prietenie cu cineva, împărțind bucuriile și necazurile. A întâmpina pe cineva cu pâine și sare a primi pe cineva cu mare bucurie. A se vinde ca pâineea cea caldă a se vinde foarte repede. • pâineea cea de toate zilele venit din care trăiește cineva. A câștiga o bucată de pâine a dobândi prin muncă minimumul de existență. A lua cuiva pâineea sau bucățica de pâine sau bucățică de la gură a lipsi pe cineva de mijloace de existență. A mânca pâineea cuiva a trăi pe socoteala cuiva. A trăi cu pâine și apă a trăi în sărăcie. * A băga sau a pune în pâine a aranja într-o funcție, într-un post. A scoate din pâine a elibera dintr-o funcție, dintr-un post. A cumpărat o pâine caldă. |
GRAMATICA cuvântului pâine? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului pâine. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul pâine poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE pâine? Vezi cuvântul pâine desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul pâine?[ pâi-ne ] Se pare că cuvântul pâine are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL pâine Inţelegi mai uşor cuvântul pâine dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A mânca pâine și sare pe un sau dintr-un taler cu cineva = a trăi împreună cu cineva, a împărți cu cineva binele și răul A ieși înaintea cuiva sau a întâmpina pe cineva cu pâine și sare = a întâmpina pe cineva cu deosebită cinste A avea sau a ține, a fi cu pâinea și cuțitul în mână sau a pune mâna pe pâine și pe cuțit = a avea la îndemână toată puterea, toate mijloacele A fi bun ca pâinea cea caldă sau bună = a fi foarte bun A mânca o pâine albă = a avea o situație materială bună, a o duce bine A mânca pâinea degeaba = a fi nefolositor O bucată de pâine sau pâinea zilnică, pâinea cea de toate zilele = mijloace de existență A lua cuiva pâinea de la gură = a lăsa pe cineva fără mijloace de trai, a lua cuiva toate posibilitățile de existență A pune sau a băga în pâine pe cineva = a face cuiva rost de o slujbă A fi în pâine sau a mânca o pâine = a avea o slujbă A scoate sau a da afară din pâine = a da pe cineva afară din serviciu A mânca pâine și sare pe un sau dintr-un taler cu cineva = a trăi împreună cu cineva, a împărți cu cineva binele și răul A ieși înaintea cuiva sau a întâmpina pe cineva cu pâine și sare = a întâmpina pe cineva cu deosebită cinste A avea sau ține, a fi cu pâinea și cuțitul în mână sau a pune mâna pe pâine și cuțit = a avea la îndemână toată puterea, toate mijloacele A fi bun ca pâinea cea caldă sau bună = a fi foarte bun A mânca o pâine albă = a avea o situație materială bună, a o duce bine A mânca pâine degeaba = a fi nefolositor O bucată de pâine sau pâinea zilnică, pâinea cea de toate zilele = mijloacele de existență A lua cuiva pâinea de la gură = a lăsa pe cineva fără mijloace de trai, a lua cuiva toate posibilitățile de existență expresie A pune sau a băga în pâine pe cineva = a face cuiva rost de slujbă A fi în pâine sau a mânca o pâine = a avea o slujbă A scoate sau a da afară din pâine = a da pe cineva afară din serviciu Moldova pâne = latina PANEM ♦ Frângerea pâinii = masă frățească sau de obște la vechii creștini, care urma după împărtășanie; agapă Botanică pâinea-porcului Cyclamen europaeum = regional pita-porcului |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL pâine |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Inducție electrică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul pâine are forma: pâini
