eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție otravitor


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Otrăvitor [ o-tră-vi-tor ]
VEZI SINONIME PENTRU otrăvitor PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului otravitor în mai multe dicționare

Definițiile pentru otravitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OTRĂVITÓR:
OTRĂVITÓR, -OÁRE, otrăvitori, -oare, adjectiv Care conține otravă, care otrăvește; veninos, dăunător, vătămător. Știa care sînt ierburile otrăvitoare. CAMIL PETRESCU, O. I 151. Otrăvitorul șerpe văzînd p-un teișor O matcă de albine... începe să îi spuie: că este prea frumoasă, Că are multe daruri. NEGRUZZI, S. II 293.
       • figurat Inima de vînzător E venin otrăvitor. ANT. literar popular I 259.
Forme diferite ale cuvantului otravitor: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

OTRĂVITÓR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OTRĂVITÓR:
OTRĂVITÓR, -OÁRE, otrăvitori, -oare, adjectiv Care conține otravă, care otrăvește; veninos.
♦ figurat Dăunător, vătămător.

– Otrăvi + sufix -tor.
Forme diferite ale cuvantului otravitor: -oÁre

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

OTRĂVITÓR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OTRĂVITÓR:
OTRĂVITÓR, -OÁRE, otrăvitori, -oare, adjectiv Care conține otravă, care otrăvește; veninos.
♦ figurat Dăunător, vătămător.

– Otrăvi + sufix -tor.
Forme diferite ale cuvantului otravitor: -oÁre

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

otrăvitor
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru otrăvitor:
otrăvitór, -oáre adjectiv Care otrăvește, toxic, veninos: șerpe otrăvitor, plantă otrăvitoare. substantiv Care-l otrăvește pe altu: un otrăvitor.
Forme diferite ale cuvantului otravitor: -oáre

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

OTRĂVITOR
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru OTRĂVITOR:
OTRĂVITOR adjectiv

1. veninos, (popular) otrăvicios, (învechit și regional) topsicat. (Plante otravitor.)

2. toxic, (popular) otrăvicios. (Substanță otravitor.).

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

OTRĂVITÓR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru OTRĂVITÓR:
OTRĂVITÓR otravitoroáre (otravitoróri, otravitoroáre) Care otrăvește. [silabe -tră-] /a otrăvi + sufix otravitortor
Forme diferite ale cuvantului otravitor: oáre

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

otrăvitor
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru otrăvitor:
otrăvitór adjectiv masculin (silabe -tră-), plural otrăvitóri; forme singular și plural otrăvitoáre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

otrăvitor
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru otrăvitor:
otrăvitór (o-tră-) adjectiv masculin, plural otrăvitóri; forme singular și plural otrăvitoáre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

otrăvitor
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru otrăvitor:
otrăvitor a. și m. care otrăvește.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'OTRAVITOR'
OTRĂVÍOTRĂVICIÓSOTRĂVÍREOTRĂVÍTOTRĂVITÓROTRĂVITÚRĂotrávnicOTREÁPĂotrép

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL otrăvitor
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului otrăvitor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Plante otrăvitor.
Substanță otrăvitor.
Plante otrăvitor.
OTRĂVITÓR otrăvitoroáre otrăvitoróri, otrăvitoroáre Care otrăvește.
[silabe -tră-] /a otrăvi + sufix otrăvitortor.

GRAMATICA cuvântului otrăvitor?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului otrăvitor.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul otrăvitor poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul otrăvitor sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE otrăvitor?
Vezi cuvântul otrăvitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul otrăvitor?
[ o-tră-vi-tor ]
Se pare că cuvântul otrăvitor are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL otrăvitor

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Majoritate civilă?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
parte de propoziție asupra căreia se răsfrânge în chip indirect acțiunea verbului; propoziție completivă și substantiv feminin
procedeu prin care se ajunge la rezultatul unui calcul pe o cale mai scurtă
majorat1
lacom
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app