|
Otrățel [ o-tră-țel ] VEZI SINONIME PENTRU otrățel PE ESINONIME.COM definiția cuvântului otratel în mai multe dicționareDefinițiile pentru otratel din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru otrățel: otrățel m., plural eĭ (cp. cu latina utricellus, burdufaș, că otrățelu de apă are niște beșicuțe cu aer care-l fac să plutească. despre limba română ar veni ung. atracél și limba cehă jitrocel, patlagină. vezi rotoțel și tortel). Numele maĭ multor plante boraginee, precum: boraginea saŭ limba mĭeluluĭ (borrago officinalis), ale căreĭ florĭ îs sudorifice și bune contra tusiĭ, ĭar frunzele comestibile. Altă plantă (onosma arenarium), care crește pin locurĭ aride. Altă plantă, numită și limba cîneluĭ (cynoglossum officinale). Otrățelu de baltă saŭ al bălților (utricularia vulgaris), o plantă din altă familie, caracterizată pin niște beșicuțe cu aer așezate supt florĭ ca să le ție la suprafața apeĭ. Aceste beșicuțe aŭ un capac pe care-l pot împinge insectele ca să intre, dar care nu se maĭ deschide pentru ĭeșire, și așa insectele mor acolo servind ca hrană planteĭ. – Și otroțel, atrățel și arățel. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru otrățel: otrățél (otrățéi), substantiv masculin – 1. Limba-cîinelui (Cynoglossum officinale). – 2. Plantă acvatică (Utricularia vulgaris). – 3. Limba-mielului (Borrago officinalis). – 4. Plantă (Anosma arenarium). – Variante otroțel. în limba maghiara atracel e dubletul lui atrățel. derivat de la latina utricellus (Scriban) e incertă, ca și cea din limba slavă (veche) jatrocelu (Miklosich, Slaw. Elem., 54). Forme diferite ale cuvantului otratel: otrățéi Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OTRĂȚEL: OTRĂȚÉL substantiv masculin (botanică) Roibă. Ia otrățel, o buruiană ce crește pe lîngă drumuri. ȘEZ. III 148. • Compus: otrățel-de-apă (sau otrățelul-bălților) = plantă erbacee plutitoare, carnivoră, cu flori galbene (Utricularia vulgaris). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua dă următoarea definitie pentru otrățel: otrățél, otrăței, substantiv feminin – (botanică) Plantă erbacee acvatică, insectivoră, cu flori galbene (Utricularia vulgaris). Semnalată în bălțile din depresiunea Maramureșului. – conform limba maghiară atracél (Scriban, Șăineanu, DER, DEX, MDA). Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, ediția a doua |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru OTRĂȚEL: OTRĂȚEL substantiv (botanică) 1. (Onosma arenarium) (regional) baranță. 2. (Borrago officinalis) arățel, boranță, limba-mielului. 3. (Rubia tinctorum) garanță, pațachină, roibă, (regional) broci, faptnic, rumenele (la plural), buruiana-faptului. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OTRĂȚEL: OTRĂȚÉL, otrăței, substantiv masculin (botanică) Roibă. • Compus: otrățel-de-apă sau otrățelul-bălților = plantă erbacee acvatică, carnivoră, cu flori galbene (Utricularia vulgaris). – conform limba maghiară atracél. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OTRĂȚEL: OTRĂȚÉL, otrăței, substantiv masculin (botanică) Roibă. • Compus: otrățel-de-apă sau otrățelul-bălților = plantă erbacee acvatică, carnivoră, cu flori galbene (Utricularia vulgaris). – conform limba maghiară atracél. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru otrățel: otrățél substantiv masculin (silabe -tră-), plural otrățéi, articulat otrățéii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru otrățel: otrățél (o-tră-) substantiv masculin, plural otrățéi, articulat otrățéii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru OTRĂȚEL: OTRĂȚÉL substantiv verbal arăriel. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru otrățel: otrățel substantiv verbal ARĂRIEL. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'OTRATEL' OTOTOMÍEÓTOVAOTPÚSTOTRANTOOTRĂȚÉLotrățél-de-ápăotrățélul-bălțilorotrățélul-bắlțilorotrățí |
GRAMATICA cuvântului otrățel? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului otrățel. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul otrățel poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE otrățel? Vezi cuvântul otrățel desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul otrățel?[ o-tră-țel ] Se pare că cuvântul otrățel are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL otrățel Inţelegi mai uşor cuvântul otrățel dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Compus: otrățel-de-apă sau otrățelul-bălților = plantă erbacee plutitoare, carnivoră, cu flori galbene Utricularia vulgaris Compus: otrățel-de-apă sau otrățelul-bălților = plantă erbacee acvatică, carnivoră, cu flori galbene Utricularia vulgaris Compus: otrățel-de-apă sau otrățelul-bălților = plantă erbacee acvatică, carnivoră, cu flori galbene Utricularia vulgaris |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL otrățel |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A fi la voia cuiva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|