 | as |
|
| Otoman [ o-to-man ] VEZI SINONIME PENTRU otoman PE ESINONIME.COM definiția cuvântului otoman în mai multe dicționareDefinițiile pentru otoman din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OTOMAN: OTOMÁN, -Ă, otomani, -e, substantiv masculin și forme, adjectiv 1. S. m. și forme (La plural ) Nume dat în Asia Mică populațiilor turce care, sub conducerea lui Osman I, au creat statul feudal otoman; osmanlâi; (și la sg.) persoană care făcea parte din această populație; prin extensie în turcă 2. Adj. Care ține de otomani (1), privitor la otomani. – Din latina othomannus, limba franceza ottoman, italiana ottomano, germana Ottomane. Forme diferite ale cuvantului otoman: otoman-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OTOMAN: OTOMÁN, -Ă, otomani, -e, adjectiv (Învechit) Turcesc, în turcă în dreptul Rusciucului, traserăm către un vapor otoman de război. BOLINTINEANU, O. 264. Capetele Brîncovenilor și ale Cantacuzinilor... căzură supt securea otomană. BĂLCESCU, O. I 21. Forme diferite ale cuvantului otoman: otoman-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru OTOMAN: OTOMÁN1 otomană (otomani, otomane) istorie Care făcea parte din populația de bază a statului feudal turc sau era originar de acolo; osman. /<lat. othomannus, limba franceza ottoman, italiana ottomano Forme diferite ale cuvantului otoman: otomană Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru OTOMAN: OTOMÁN2 otomană (otomani, otomane) m. și forme istorie Persoană care face parte din populația de bază a statului feudal turc; osman. /<lat. othomannus, limba franceza ottoman, italiana ottomano Forme diferite ale cuvantului otoman: otomană Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OTOMAN: OTOMÁN, -Ă, otomani, -e, substantiv masculin și forme, adjectiv 1. S. m. și forme în turcă 2. Adj. Turcesc. – Din latina othomannus, limba franceza ottoman, italiana ottomano, germana Ottomane. Forme diferite ale cuvantului otoman: otoman-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru otoman: otomán (persoană) substantiv masculin, adjectiv masculin, plural otománi; forme singular otománă, genitiv dativ articulat otománei, plural otománe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru otoman: otomán, -ă substantiv (despre numele sultanuluĭ Otman, fundatoru Turciiĭ). în turcă Adj. Turcesc: imperiu otoman. Forme diferite ale cuvantului otoman: otoman-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru otoman: otoman a. se zice de Turci și de tot ce se referă la acest popor: Poarta otomană, Imperiul otoman. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru otoman: otomán adjectiv masculin, substantiv masculin, plural otománi; adjectiv feminin, substantiv feminin otománă, plural otománe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru Otoman: *Otomán (Imperiul otoman) substantiv propriu n. Forme diferite ale cuvantului otoman: imperiul otoman Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru OTOMAN: OTOMÁN adjectiv verbal turcesc. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru otoman: otoman substantiv, adjectiv verbal în turcă Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru otoman: otoman adjectiv verbal TURCESC. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'OTOMAN' OTOLÓGotológăOTOLÓGICOTOLOGÍEOTOMÁNOTOMÁNĂOTOMĂNÉSCOTOMANIOTOMANICÉSC |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL otoman Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului otoman dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii OTOMÁN1 otomană otomani, otomane istorie Care făcea parte din populația de bază a statului feudal turc sau era originar de acolo; osman. OTOMÁN2 otomană otomani, otomane m. *Otomán Imperiul otoman substantiv propriu n. |
GRAMATICA cuvântului otoman? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului otoman. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul otoman poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE otoman? Vezi cuvântul otoman desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul otoman?[ o-to-man ] Se pare că cuvântul otoman are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL otoman |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Caracter de bronz?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La singular substantivul otoman are forma: otománă
La plural substantivul otoman are forma: otománi
