eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție ostire


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Oştire [ oş-ti-re ]
VEZI SINONIME PENTRU oştire PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului ostire în mai multe dicționare

Definițiile pentru ostire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OȘTIRE:
OȘTÍRE, oștiri, substantiv feminin (Învechit și arhaizant) Armată, oaste. L-ale țării flamuri negre Cîrlova oștirea cheamă. EMINESCU, O. I 32. Istoria zice, la începutul biografiei lui Mihai Viteazul, că el, ca ban al Craiovei, avea o oștire deosebită. BĂLCESCU, O. I

14. Sînt plini munții de oștire, sună zalele de fier. ALEXANDRESCU, M. 21.
       • figurat Să cobor stelele ceriului și întinderea albă, ca să se asemene cu oștiri de flori de aur și argint. EMINESCU, N. 59.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

OȘTIRE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru OȘTIRE:
OȘTIRE substantiv (termen militar) armată, oaste, putere, trupe (la plural), (învechit și regional) armadă, șirag, tabără, (învechit) armie, ordie, ostășime, oștime, silă, tărie, (figurat) sabie. (Oraș cucerit de ostire dușmană.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

OȘTIRE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru OȘTIRE:
OȘTÍRE ostirei forme popular Totalitate a forțelor armate ale unei țări; oaste; armată. /v. a se oști
Forme diferite ale cuvantului ostire: ostirei

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

OȘTIRE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OȘTIRE:
OȘTÍRE, oștiri, substantiv feminin (învechit și popular) Armată, oaste, oștime.

– vezi oști.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

OȘTIRE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OȘTIRE:
OȘTÍRE, oștiri, substantiv feminin (popular) Armată, oaste, oștime.

– vezi oști.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

oștire
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru oștire:
oștíre forme (despre oștesc). Vechĭ. Expedițiune militară. Azĭ. Oaste.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

oștire
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru oștire:
oștíre (învechit, popular) substantiv feminin, genitiv dativ articulat oștírii; plural oștíri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

oștire
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru oștire:
oștíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat oștírii; plural oștíri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

oștire
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru oștire:
oștire substantiv verbal CONFLICT. RĂZBOI.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

oștire
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru oștire:
oștire forme armată. [ vezi oaste].
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

OȘTIRE
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru OȘTIRE:
OȘTÍRE substantiv verbal armată.
Definiție sursă: Dicționar de sinonime


CUVINTE APROPIATE DE 'OSTIRE'
OSTINÁTOOȘTINÉSCOstiniaOSTIÓLĂOȘTÍREOSTIȘOÁRĂOȘTÍToștitúrăÓSTIUM

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL OȘTIRE
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului oştire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Oraș cucerit de oȘtire dușmană.
OȘTÍRE oȘtirei forme popular Totalitate a forțelor armate ale unei țări; oaste; armată.

GRAMATICA cuvântului OȘTIRE?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului oştire.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul OȘTIRE poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul OȘTIRE sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul oștire are forma: oștíri
VEZI PLURALUL pentru OȘTIRE la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE oştire?
Vezi cuvântul oştire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul oştire?
[ oş-ti-re ]
Se pare că cuvântul oştire are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL OȘTIRE

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Rană sau carne vie?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
cu orice preț, necondiționat, neapărat
poartă a romei antice și a altor cetăți din antichitate prin care intra carul de triumf al comandantului victorios întors din război
rană sau carne a unui organism în viață care sângerează, de pe care s-a luat pielea
cal destinat exclusiv serviciului de transport
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app