 | as |
|
| Ostenitor [ os-te-ni-tor ] VEZI SINONIME PENTRU ostenitor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului ostenitor în mai multe dicționareDefinițiile pentru ostenitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OSTENITÓR: OSTENITÓR, -OÁRE, ostenitori, -oare, adjectiv 1. Obositor, istovitor, extenuant. [Poezia] este scrisă pe șasesprezece silabe, fără ca lungimea versurilor s-o facă ostenitoare. MACEDONSKI, O. IV 46. Călătoria fu lungă și ostenitoare. ODOBESCU, S. I 146. Iat-o... așteptînd sfîrșitul, ca un somn după o ostenitoare călătorie. NEGRUZZI, S. I 289. 2. Care se străduiește, care muncește din greu; muncitor, truditor. După cum ați fost ostenitori, Și cheltuitori, Poftim fiți buni și primitori. ȘEZ. I 38. • (Substantivat) Am fost ca un ostenitor mut Care-a grăit și nu și-a dat seama. ARGHEZI, vezi 245. Lîngă biserica aceasta e mormîntul monahului Chirii Carp, unul din ostenitorii și fundatorii ei. NEGRUZZI, S. I 215. Forme diferite ale cuvantului ostenitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OSTENITÓR: OSTENITÓR, -OÁRE, ostenitori, -oare, adjectiv (învechit și popular) 1. Obositor, istovitor; prin extensie greu, dificil. 2. (Adesea substantivat) Care muncește din greu, care se străduiește; muncitor, truditor. – Osteni + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului ostenitor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OSTENITÓR: OSTENITÓR, -OÁRE, ostenitori, -oare, adjectiv (învechit și popular) 1. Obositor, istovitor; prin extensie greu, dificil. 2. (Adesea substantivat) Care muncește din greu, care se străduiește; muncitor, truditor. – Osteni + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului ostenitor: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru OSTENITÓR: OSTENITÓR ostenitoroáre (ostenitoróri, ostenitoroáre) învechit Care provoacă osteneală; obositor; istovitor. Excursie ostenitoroare. /a (se) osteni + sufix ostenitortor Forme diferite ale cuvantului ostenitor: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ostenitor: ostenitor adjectiv verbal ANEVOIOS. DIFICIL. EPUIZANT. EXTENUANT. GREU. ISTOVITOR. OBOSITOR. TRUDNIC. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ostenitor: ostenitór (învechit, popular) adjectiv masculin, plural ostenitóri; forme singular și plural ostenitoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ostenitor: ostenitór adjectiv masculin, plural ostenitóri; forme singular și plural ostenitoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru ostenitor: ostenitor a. care ostenește: călătorie ostenitoare. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'OSTENITOR' OȘTENÍEOSTENÍNȚĂOȘTENÍREOSTENÍTOSTENITÓRostenitúrăOSTENSÍBILostensívOSTENSÓRIU |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ostenitor Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ostenitor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii OSTENITÓR ostenitoroáre ostenitoróri, ostenitoroáre învechit Care provoacă osteneală; obositor; istovitor. Excursie ostenitoroare. /a se osteni + sufix ostenitortor. |
GRAMATICA cuvântului ostenitor? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ostenitor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ostenitor poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE ostenitor? Vezi cuvântul ostenitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ostenitor?[ os-te-ni-tor ] Se pare că cuvântul ostenitor are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ostenitor |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A se da bătut?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
