 | as |
|
| Ortoepie [ or-to-e-pi-e ] VEZI SINONIME PENTRU ortoepie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului ortoepie în mai multe dicționareDefinițiile pentru ortoepie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ORTOEPIE: ORTOEPÍE substantiv feminin Pronunțare corectă a cuvintelor unei limbi; disciplină care se ocupă cu studiul regulilor de pronunțare corectă. Fonetica are și o mare însemnătate practică în învățarea limbilor, în stabilirea regulilor de ortoepie. L. limba română 1953, nr. 3, 18. Între ortografie și ortoepie există o legătură indisolubilă: scriind corect, ajungem să vorbim corect, potrivit normelor limbii literare. IORDAN, L. R. 188. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ORTOEPIE: ORTOEPÍE substantiv feminin Pronunțare corectă a cuvintelor. ♦ Parte a lingvisticii care studiază pronunțarea corectă a cuvintelor unei limbi. [Gen. -iei. / < limba franceza orthoépie, conform greacă orthoepeia – limbaj corect]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ORTOEPIE: ORTOEPÍE forme 1) Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul regulilor de rostire corectă. 2) Totalitate a regulilor de pronunțare corectă într-o limbă. [G.-D. ortoepiei] /<fr. orthoépie Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ORTOEPIE: ORTOEPÍE substantiv feminin ansamblu de reguli proprii unei limbi, pronunțare corectă a cuvintelor; parte a lingvisticii care studiază aceste reguli. (< limba franceza orthoépie, latina, greacă orthoepia, germana Orthoepie) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ORTOEPIE: ORTOEPÍE substantiv feminin Ansamblu de reguli proprii unei limbi care stabilesc pronunțarea corectă (literară) a cuvintelor; disciplină care se ocupă cu studiul acestor reguli. – Din limba franceza orthoépie. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ORTOEPIE: ORTOEPÍE substantiv feminin Ansamblu de reguli proprii unei limbi care privesc pronunțarea corectă (literară) a cuvintelor; disciplină care se ocupă cu studiul acestor reguli. – Din limba franceza orthoépie. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ortoepie: *ortoepíe forme (vgr. orthoépeia, despre orthós, drept, și épos, cuvînt; italiana ortoepia. vezi epopeĭe). Pronunțare corectă: e un vițiŭ de ortoepie a zice abondent în loc de abundant. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ortoepie: ortoepíe substantiv feminin, articulat ortoepía, genitiv dativ ortoepíi, articulat ortoepíei Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ortoepie: ortoepíe substantiv feminin, articulat ortoepía, genitiv dativ ortoepíi, articulat ortoepíei Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru ortoepie: ortoepie forme pronunțare corectă. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'ORTOEPIE' ORTODRÓMĂORTODRÓMICORTOÉDRICORTOÉPICORTOEPÍEortofítăORTOFÍTEORTOFÓNICORTOFONÍE |
GRAMATICA cuvântului ortoepie? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ortoepie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ortoepie poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE ortoepie? Vezi cuvântul ortoepie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ortoepie?[ or-to-e-pi-e ] Se pare că cuvântul ortoepie are cinci silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A lua pe cineva cu huo?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
