 | as |
|
| Orta [ or-ta ] VEZI SINONIME PENTRU orta PE ESINONIME.COM definiția cuvântului orta în mai multe dicționareDefinițiile pentru orta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ORTA: ORTÁ, ortale, substantiv feminin (Învechit) 1. Unitate militară corespunzătoare unui regiment; (în armata turcească) regiment de ieniceri. Căpitănia de or ta cunoștea pe franțuz ca pe-un de aproape prietin împărătesc. SADOVEANU, Z. C. 277. Spune lui lordache să ia două ortale de amanți aleși și să se ducă la Golești. FILIMON, C. 289. 2. Ceată, trupă. Se încheia cortegiul prin ortaua ciohodarilor. FILIMON, C. 313. Ceată de haiduci. Pe Vîlcan el părăsea Și-n orta că se băga. TEODORESCU, P. P. 554. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ORTA: ORTÁ, ortale, substantiv feminin (învechit) 1. Unitate militară corespunzătoare unui regiment; (în armata turcească) regiment de ieniceri. 2. Trupă, ceată, bandă; grupare. – Din limba turcă orta. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ORTA: ORTÁ, ortale, substantiv feminin (învechit) 1. Unitate militară corespunzătoare unui regiment; (în armata turcească) regiment de ieniceri. 2. Trupă, ceată, bandă; grupare. – Din limba turcă orta. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru orta: ortá forme (în turcă orta). Vechĭ. Regiment de ĭenicerĭ. Ceată de ostașĭ pămîntenĭ supt Fanarioțĭ. Azĭ. Iron. Ceată, clasă, tagmă. vezi cărdășie. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru orta: ortá (învechit) substantiv feminin, articulat ortáua, genitiv dativ articulat ortálei; plural ortále, articulat ortálele Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru orta: ortá substantiv feminin, articulat ortáua, genitiv dativ articulat ortálei; plural ortále Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru orta: orta substantiv verbal BREASLĂ. CORPORAȚIE. TAGMĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'ORTA' orșoveánorșoveáncăORTORTORTÁortá-ceaúșorta-cușácORTÁCortăcésc |
GRAMATICA cuvântului orta? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului orta. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul orta poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE orta? Vezi cuvântul orta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul orta?[ or-ta ] Se pare că cuvântul orta are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL orta |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Intranzitiv a auzi de cineva sau de ceva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul orta are forma: ortále
