 | as |
|
| Ornamenta [ or-na-men-ta ] VEZI SINONIME PENTRU ornamenta PE ESINONIME.COM definiția cuvântului ornamenta în mai multe dicționareDefinițiile pentru ornamenta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a ornamenta (forma la infinitiv) A ornamenta conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ORNAMENTA: ORNAMENTA verb 1. a decora, a găti, a împodobi, a înfrumuseța, a orna, a pavoaza. (A ornamenta fațada unei clădiri.) 2. a garnisi, a împodobi, a orna. (A ornamenta o rochie cu...) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ORNAMENTA: ORNAMENTÁ, ornamentez, verb I. tranzitiv A împodobi, a înfrumuseța cu ornamente; a decora cu un motiv. – Din limba franceza ornementer. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ORNAMENTA: ORNAMENTÁ, ornamentez, verb I. tranzitiv A împodobi, a înfrumuseța cu ornamente; a decora cu un motiv. – Din limba franceza ornementer. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ORNAMENTA: ORNAMENTÁ, ornamentez, verb I. tranzitiv A împodobi cu ornamente, a orna, a decora ceva cu un motiv. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ORNAMENTA: ORNAMENTÁ verb I. trecut A înfrumuseța, a împodobi cu ornamente. [< limba franceza ornementer]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ORNAMENTA: ORNAMENTÁ verb trecut a înfrumuseța cu ornamente, a decora (1). (< limba franceza ornementer) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ornamenta: ornamentá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu ornamentéz, persoana a treia singular: el / ea și plural ornamenteáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ornamenta: ornamentá (a ornamenta) verb, indicativ prezent 3 ornamenteáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'ORNAMENTA' OrmuzdORNÁornăítORNAMÉNTORNAMENTÁORNAMENTÁLORNAMENTÁREORNAMENTÁTORNAMENTÁȚIE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ORNAMENTA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ornamenta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A ornamenta fațada unei clădiri. A ornamenta o rochie cu. Ornamentá a ornamenta verb, indicativ prezent 3 ornamenteáză. |
GRAMATICA cuvântului ORNAMENTA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ornamenta. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ORNAMENTA poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE ornamenta? Vezi cuvântul ornamenta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ornamenta?[ or-na-men-ta ] Se pare că cuvântul ornamenta are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ORNAMENTA |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Repudierea unei moșteniri sau a unui legat?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul ornamenta se conjugă: ei ele ornamenteáză
