Definiție orinduitor

Orînduitor [ o-rîn-du-i-tor ]
VEZI SINONIME PENTRU orînduitor PE ESINONIME.COM

Cautăm definiția cuvântului orinduitor în mai multe dicționare

Definițiile pentru orinduitor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru orînduitor:
orînduitor substantiv verbal ORGANIZATOR.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

CUVINTE APROPIATE DE 'ORINDUITOR'

orîndátor ORÎNDUÍ ORÎNDUIÁLĂ ORÎNDUÍRE orînduitor ORINOCO Orión ORIPILÁ ORIPILÁNT

GRAMATICA cuvântului orînduitor?

Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului orînduitor.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.

Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul orînduitor poate fi: substantiv,

Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul orînduitor sa indeplinească rolul de: substantiv,

CUM DESPART ÎN SILABE orînduitor?

Vezi cuvântul orînduitor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul orînduitor?

[ o-rîn-du-i-tor ]
Se pare că cuvântul orînduitor are cinci silabe

Contact Politica de confidentialitate Termeni si conditii de utilizare

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Cu fuga?

Apasă click pe răspunsul corect.

	corect	greşit
organ care controlează modul în care se respectă prevederile statutului cu privire la disciplina și morala de partid etc
iapetus
imediat, fără amânare
a se asemăna, a se potrivi cu cineva, a fi la fel cu cineva, a se adapta la felul de a fi al cuiva
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?