 | as |
|
| Orientativ [ o-ri-en-ta-tiv ] VEZI SINONIME PENTRU orientativ PE ESINONIME.COM definiția cuvântului orientativ în mai multe dicționareDefinițiile pentru orientativ din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ORIENTATIV: ORIENTATÍV, -Ă, orientativi, -e, adjectiv Care servește la orientare, care informează; informativ. [ pronunție: -ri-en-] – Din orienta. Forme diferite ale cuvantului orientativ: orientativ-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ORIENTATIV: ORIENTATÍV, -Ă, orientativi, -e, adjectiv Care servește la orientare, care informează; informativ. [ pronunție: -ri-en-] – Din orienta. Forme diferite ale cuvantului orientativ: orientativ-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ORIENTATIV: ORIENTATÍV, -Ă adjectiv Referitor la orientare, care orientează; informativ. [pronume -ri-en-. / < orienta + -(t)iv]. Forme diferite ale cuvantului orientativ: orientativ-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ORIENTATIV: ORIENTATÍV orientativă (orientativi, orientative) Care servește la orientare; menit să orienteze. [silabe -ri-en-] /v. a (se) orienta Forme diferite ale cuvantului orientativ: orientativă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru orientativ: orientatív adjectiv masculin (silabe -ri-en-), plural orientatívi; forme singular orientatívă, plural orientatíve Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru orientativ: orientatív (-ri-en-) adjectiv masculin, plural orientatívi; forme orientatívă, plural orientatíve Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ORIENTATIV: ORIENTATÍV, -Ă adjectiv care orientează; informativ. (< orienta + -/t/iv) Forme diferite ale cuvantului orientativ: orientativ-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ORIENTATIV: ORIENTATIV adjectiv informativ. (Prețuri orientativ.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'ORIENTATIV' ORIENTÁREORIENTÁTORIENTÁȚIEorientațiúneORIENTATÍVORIENTATÓRORIÉRORIFÍCIUORIFLÁMĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ORIENTATIV Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului orientativ dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ORIENTATÍV orientativă orientativi, orientative Care servește la orientare; menit să orienteze. Prețuri orientativ. |
GRAMATICA cuvântului ORIENTATIV? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului orientativ. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ORIENTATIV poate fi: adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE orientativ? Vezi cuvântul orientativ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul orientativ?[ o-ri-en-ta-tiv ] Se pare că cuvântul orientativ are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ORIENTATIV |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cronică judiciară?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
