 | as |
|
| Organogen [ or-ga-no-gen ] VEZI SINONIME PENTRU organogen PE ESINONIME.COM definiția cuvântului organogen în mai multe dicționareDefinițiile pentru organogen din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ORGANOGEN: ORGANOGÉN, -Ă, organogeni, -e, adjectiv 1. (Despre elemente chimice) Care intră în compoziția substanțelor organice din structura animalelor și a vegetalelor. 2. (Despre minerale, roci, minereuri, formațiuni geologice) Care constă din resturi sau urme de organisme animale ori vegetale; care s-a format sub acțiunea organismelor. – Din limba franceza organogène. Forme diferite ale cuvantului organogen: organogen-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ORGANOGEN: ORGANOGÉN, -Ă, organogeni, -e, adjectiv 1. (Despre elemente chimice) Care intră în compoziția substanțelor organice din structura animalelor și a vegetalelor. 2. (Despre minerale, roci, minereuri, formații geologice) Care constă din resturi sau urme de organisme animale ori vegetale; care s-a format sub acțiunea organismelor. – Din limba franceza organogène. Forme diferite ale cuvantului organogen: organogen-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ORGANOGEN: ORGANOGÉN organogenă (organogeni, organogene) 1) (despre elemente chimice) Care intră în componența substanțelor din structura organismelor animale sau vegetale. 2) (despre roci, minereuri, minerale etc.) Care este format din rămășițe de organisme vegetale sau animale; din resturi de organisme vii. /<fr. organogene Forme diferite ale cuvantului organogen: organogenă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de termeni – Sedimentologie - Petrologie sedimentară - Sisteme depoziționale dă următoarea definitie pentru organogen: organogen, (limba engleză= organogenic) de origine organică; sediment sau rocă formate prin procese de precipitare biochimică a carbonaților, silicei, fosfaților (ex.: stromatolit, calcar recifal, spongolit, diatomit) sau prin acumularea materiei org. Definiție sursă: Dicționar de termeni – Sedimentologie - Petrologie sedimentară - Sisteme depoziționale |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ORGANOGEN: ORGANOGÉN, -Ă adjectiv (biologie; despre elemente) Care intră în compoziția substanțelor organice animale sau vegetale. ♦ (Despre roci) De origine organică. [< limba franceza organogène, conform greacă organon – organ, gennan – a naște]. Forme diferite ale cuvantului organogen: organogen-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ORGANOGEN: ORGANOGÉN, -Ă adjectiv 1. (despre elemente chimice) care intră în compoziția substanțelor organice animale sau vegetale. 2. (despre roci minerale etc.) de origine organică. (< limba franceza organogène) Forme diferite ale cuvantului organogen: organogen-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ORGANOGEN: ORGANOGÉN, -Ă, organogeni, -e, adjectiv (Despre elemente chimice) Care intră în compoziția substanțelor organice din structura animalelor și a vegetalelor. Forme diferite ale cuvantului organogen: organogen-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru organogen: organogén adjectiv masculin, plural organogéni; forme singular organogénă, plural organogéne Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru organogen: organogén adjectiv masculin, plural organogéni; forme organogénă, plural organogéne Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ORGANOGEN: ORGANOGEN substantiv (minerit) biolit, organolit, rocă organogenă. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'ORGANOGEN' ORGANODINAMÍSMORGANOFÍLORGANOFILÍEorganofilogenézăORGANOGÉNorganogenéticORGANOGENÉZĂORGANOGENÍEORGANOGRÁFIC |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ORGANOGEN Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului organogen dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ORGANOGÉN organogenă organogeni, organogene 1 despre elemente chimice Care intră în componența substanțelor din structura organismelor animale sau vegetale. |
GRAMATICA cuvântului ORGANOGEN? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului organogen. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ORGANOGEN poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE organogen? Vezi cuvântul organogen desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul organogen?[ or-ga-no-gen ] Se pare că cuvântul organogen are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL ORGANOGEN |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Umoare apoasă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
