 | as |
|
| Orbeţ [ or-beţ ] VEZI SINONIME PENTRU orbeţ PE ESINONIME.COM definiția cuvântului orbet în mai multe dicționareDefinițiile pentru orbet din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ORBEȚ: ORBÉȚ, -EÁȚĂ, orbeți, -e, substantiv masculin și forme Persoană oarbă; prin extensie cerșetor (orb). Pururea să fie ca orbeții, dus de mînă. DAVILA, vezi vezi 78. O-ntreagă ciurdă de-orbeți și de lelițe. MACEDONSKI, O. I 42. Se ceartă ca niște orbeți. SLAVICI, O. II 119. • Expresia: A se bate ca orbeții = a se încăiera aprig, a se bate rău. Se bătură ca orbeții verb reflexiv:eo jumătate de ceas, sfîșiindu-și cămășile. REBREANU, I. 94. • (Adjectival) Orb. Cîrtițele orbețe și aricii ghimpoși, ba chiar șerpii, gușterii și șopîrlele, toate i se arătau lui în cale. ODOBESCU, S. III 185. – Variantă: orbéte (GALAN, B. I 168, PAS, Z. I 153) substantiv masculin Forme diferite ale cuvantului orbet: -eÁȚĂ Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ORBEȚ: ORBÉȚ, ORBEÁȚĂ, orbeți, -e, adjectiv, substantiv 1. Adj., substantiv masculin și forme (Ființă) care nu vede bine sau nu vede deloc; prin extensie cerșetor (orb2). • Expresia: A se bate ca orbeții = a se încăiera aprig, a se bate rău, fără a se uita unde lovesc. 2. S. m. Mamifer din ordinul rozătoarelor, asemănător cu cârtița, cu ochii ascunși sub piele, care trăiește sub pământ și se hrănește cu rădăcini; cățelul-pământului (Spalax microphtalmus). [Variante: orbéte substantiv masculin] – Orb + sufix -eț. Forme diferite ale cuvantului orbet: orbeÁȚĂ Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ORBEȚ: ORBÉȚ, -EÁȚĂ, orbeți, -e, adjectiv, substantiv masculin, substantiv feminin 1. Adj., substantiv masculin și forme (Ființă) care nu vede bine sau nu vede deloc; prin extensie cerșetor (orb2). • Expresia: A se bate ca orbeții = a se încăiera aprig, a se bate rău, fără a se uita unde lovesc. 2. S. m. Mamifer rozător subteran, asemănător cu cârtița, cu ochii ascunși sub piele, care se hrănește mai ales cu rădăcini; cățelul-pământului (Spalax microphtalmus). [Variante: orbéte substantiv masculin] – Orb2 + sufix -eț. Forme diferite ale cuvantului orbet: -eÁȚĂ Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ORBEȚ: ORBÉȚ orbeteáță (orbetéți, orbetéțe) m. și forme 1) Ființă care nu vede (bine sau deloc). • A se bate ca orbeteții a se bate tare, lovind unde se nimerește. 2) rar Cerșetor orb. /orb + sufix orbeteț Forme diferite ale cuvantului orbet: eáță Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru orbeț: orbéț adjectiv masculin, (persoană) substantiv masculin, plural orbéți; forme singular orbeáță, plural orbéțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru orbeț: orbéț adjectiv masculin, substantiv masculin, plural orbéți; adjectiv feminin, substantiv feminin orbeáță, plural orbéțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru orbeț: orbeț, -eață, orbeți -te adjectiv (argoul lumii interlope, peiorativ) prost, ageamiu; fraier. Forme diferite ale cuvantului orbet: -eață Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru orbeț: orbeț a. și m. cam orb. ║ m. Moldova Zool. cârtiță. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru orbeț: orbeț adjectiv, substantiv verbal NEVĂZĂTOR. ORB. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ORBEȚ: ORBÉȚ substantiv verbal cârtiță, sobol. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru orbeț: orbeț substantiv verbal CÎRTIȚĂ. SOBOL. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'ORBET' ORBENIorbeníceORBÉSCORBÉȘTEORBÉȚORBÉTEORBEȚÍORBEȚÍREORBÍ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL orbeț Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului orbeț dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ORBÉȚ orbețeáță orbețéți, orbețéțe m. • A se bate ca orbețeții a se bate tare, lovind unde se nimerește. /orb + sufix orbețeț. |
GRAMATICA cuvântului orbeț? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului orbeț. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul orbeț poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE orbeţ? Vezi cuvântul orbeţ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul orbeţ?[ or-beţ ] Se pare că cuvântul orbeţ are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL orbeț Inţelegi mai uşor cuvântul orbeț dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A se bate ca orbeții = a se încăiera aprig, a se bate rău A se bate ca orbeții = a se încăiera aprig, a se bate rău, fără a se uita unde lovesc A se bate ca orbeții = a se încăiera aprig, a se bate rău, fără a se uita unde lovesc |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL orbeț |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A întinde coarda până se rupe sau plesnește sau a întinde prea tare coarda?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La singular substantivul orbeț are forma: orbeáță
La plural substantivul orbeț are forma: orbéți
