|
Orator [ o-ra-tor ] VEZI SINONIME PENTRU orator PE ESINONIME.COM definiția cuvântului orator în mai multe dicționareDefinițiile pentru orator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ORATÓR: ORATÓR, oratori, substantiv masculin Persoană care rostește un discurs, care vorbește în fața unui public; persoană care are talentul de a vorbi frumos în public. Țărănimea strînsă cap lîngă cap asculta oratori improvizați. SADOVEANU, O. VI 477. Între multiplele calități politice ce-și atribuia prefectul era și aceea de neîntrecut orator poporan. REBREANU, R. II 86. Nu putea da-ncredințare, Slavă ăstui orator. ALEXANDRESCU, M. 280. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ORATÓR: ORATÓR, -OÁRE, oratori, -oare, substantiv masculin și forme Persoană care compune și rostește un discurs; persoană care are talentul de a vorbi frumos în fața unui public; retor. – Din latina orator, limba franceza orateur. Forme diferite ale cuvantului orator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ORATÓR: ORATÓR oratori m. 1) Persoană care ține un discurs în public (făcând uz de un stil elevat). 2) Persoană care are darul de a vorbi frumos și liber în public; vorbitor. /<lat. orator, limba franceza orateur Forme diferite ale cuvantului orator: oratori Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ORATÓR: ORATÓR, oratori, substantiv masculin Persoană care rostește un discurs, care vorbește în public; persoană care are talentul de a vorbi frumos în fața unui public; retor. – Din latina orator, limba franceza orateur. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru orator: oratór, -oáre substantiv (latina orátor, -óris, despre orare, a vorbi. vezi oral). Care ține discurs: Cicerone fu cel maĭ mare orator al Romeĭ. Om elocŭent: a fi născut orator. vezi retor. Forme diferite ale cuvantului orator: -oáre Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ORATÓR: ORATÓR substantiv masculin Cel care ține un discurs; vorbitor (la o conferință etc.); om care are darul vorbirii, care vorbește frumos. [conform latina orator, limba franceza orateur]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ORATOR: ORATOR s. 1. retor, (prin Bucovina) predicant. (Un mare orator.) 2. conferențiar, vorbitor, (rar) cuvîntător. (Un orator bine documentat.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ORATÓR: ORATÓR substantiv masculin cel care ține un discurs; vorbitor; om care are darul vorbirii. (< latina orator, limba franceza orateur) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru orator: orator m. cel ce vorbește în public. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru orator: oratór substantiv masculin, plural oratóri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru orator: oratór substantiv masculin, plural oratóri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'ORATOR' ORÁȚIEORAȚIÚNEORĂTẮNIEoratoáreORATÓRoratoríaloratoriánORATÓRICORATORÍE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL orator Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului orator dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ORATÓR oratori m. Un mare orator. Un orator bine documentat. Un mare orator. |
GRAMATICA cuvântului orator? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului orator. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul orator poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE orator? Vezi cuvântul orator desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul orator?[ o-ra-tor ] Se pare că cuvântul orator are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL orator |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Bandă de frecvențe?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|