eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție opus


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Opus [ o-pus ]
VEZI SINONIME PENTRU opus PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului opus în mai multe dicționare

Definițiile pentru opus din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OPUS:
OPÚS2, -Ă, opuși, -se, adjectiv Care este așezat în fața cuiva sau a ceva, în partea dimpotrivă; prin extensie (despre fenomene, caractere, legi) care nu se poate împăca cu altul, potrivnic, contrar. vezi antagonist. Sensuri opuse. Legi opuse. ▭ Pe trotuarul opus trecură prin lumina felinarului două umbre femeiești. BART, E. 190. Paienjeni de smarald au țesut de pe o insulă pînă la malul opus un pod. EMINESCU, N. 66.
       • Unghiuri opuse = unghiuri care au același vîrf, laturile unuia fiind în prelungirea laturilor celuilalt.
Forme diferite ale cuvantului opus: opus-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

OPUS
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OPUS:
OPÚS2, -Ă, opuși, -se, adjectiv

1. Care este așezat în fața cuiva sau a ceva, în partea dimpotrivă; prin extensie (despre fenomene, caractere, legi) care nu se poate împăca cu altul; contrar, potrivnic.
♦ (Substantivat, n. articulat) Ceea ce se opune altuia.

2. (matematică; despre unghiuri) Care este așezat, într-o figură geometrică, în fața altui unghi sau în fața uneia dintre laturi; (despre laturi) care este așezat în fața altei laturi sau în fața unuia dintre unghiuri.

– vezi opune.
Forme diferite ale cuvantului opus: opus-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

OPUS
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OPUS:
OPÚS2, -Ă, opuși, -se, adjectiv

1. Care este așezat în fața cuiva sau a ceva, în partea dimpotrivă; prin extensie (despre fenomene, caractere, legi) care nu se poate împăca cu altul; contrar, potrivnic.
♦ (Substantivat, n. articulat) Ceea ce se opune altuia.

2. (matematică; despre unghiuri) Care este așezat, într-o figură geometrică, în fața altui unghi sau în fața uneia dintre laturi; (despre laturi) care este așezat în fața altei laturi sau în fața unuia dintre unghiuri.

– vezi opune.
Forme diferite ale cuvantului opus: opus-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

OPUS
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru OPUS:
OPUS adjectiv

1. advers, contrar, dimpotrivă, potrivnic, (învechit) împotrivit, opozit. (În partea opus a dealului.)

2. contrar, invers. (Sens opus celui inițial.)

3. antitetic, contrar. (Se află pe poziții opus.)

4. antagonic, antagonist, potrivnic. (Relații opus.)

5. contradictoriu, contrar, divergent, potrivnic, (rar) contrazicător. (Păreri opus.)

6. contrastant, contrastiv. (Imagini opus.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

opus
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru opus:
*opús, -ă adjectiv (despre opun). Pus față în față: munțĭ opușĭ, malurĭ opuse. figurat Advers, contrar: albu e opus negruluĭ, interese opuse. geometrie Unghĭurĭ opuse pin creștet, unghĭurĭ ale căror laturĭ îs formate de prelungirile laturilor celuĭ-lalt unghĭ, ca în litera X. substantiv neutru, plural urĭ. Lucru opus, lucru contrar: binele e opus răuluĭ.
Forme diferite ale cuvantului opus: opus-ă

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ÓPUS
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÓPUS:
ÓPUS1, opusuri, substantiv neutru (muzică) Termen care denumește, împreună cu un număr de clasificare, o operă a unui compozitor, potrivit succesiunii cronologice a lucrărilor sale. [Scris și (prescurtat): op]

– Din limba franceza opus, germana Opus.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ÓPUS
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÓPUS:
ÓPUS1, opusuri, substantiv neutru (muzică) Indicație folosită pentru numerotarea lucrărilor unui compozitor.
♦ Piesă muzicală a unui compozitor care poartă această indicație. [abreviere: op]

– Din limba franceza opus, germana Opus.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

opus
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru opus:
opus a.

1. pus față în față: case opuse;

2. de ceea parte: malul opus al râului.;

3. contrar: albul și negrul sunt colori opuse; figurat interese opuse. ║ n. ceeace este opus: economia este opusul risipei.

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

ÓPUS
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÓPUS:
ÓPUS1 substantiv neutru Termen consacrat în muzică, pentru a denumi, împreună cu un număr de clasificare, o operă a unui compozitor, potrivit succesiunii cronologice a lucrărilor sale. Sonata lui Beethoven opus 57.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ÓPUS
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ÓPUS:
ÓPUS substantiv neutru Bucată muzicală a unui compozitor care poartă un anumit număr de clasificare, dat după succesiunea cronologică a lucrărilor acestuia. [< latina opus, conform germana Opus].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

ÓPUS
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÓPUS:
ÓPUS opusuri n. Creație muzicală care poartă un anumit număr de ordine în succesiunea cronologică a lucrărilor unui compozitor. /<fr. opus, germana Opus[1]
Forme diferite ale cuvantului opus: opusuri

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

ÓPUS
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ÓPUS:
ÓPUS substantiv neutru termen pentru catalogarea și numerotarea cronologică a lucrărilor unui compozitor. (< latina opus, germana Opus)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

OPUS
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru OPUS:
OPÚS opussă (opusși, opusse) și substantival vezi A OPUNE și A SE OPUNE.
       • În direcție opussă în sens invers. /v. a (se) opune
Forme diferite ale cuvantului opus: opussă

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

opus
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru opus:
ópus substantiv neutru, plural ópusuri; abreviere op.
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

opus
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru opus:
ópus substantiv neutru, plural ópusuri[1]
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'OPUS'
OPÚNEOPÚNEREOPÚNȚIAopúnțieÓPUSOPÚSCULopúșinăOPÚSTOPZOONER

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL opus
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului opus dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
În partea opus a dealului.
Sens opus celui inițial.
Se află pe poziții opus.
Relații opus.
Păreri opus.
Imagini opus.
În partea opus a dealului.
ÓPUS opusuri n.
OPÚS opussă opusși, opusse și substantival vezi A OPUNE și A SE OPUNE.
       • În direcție opussă în sens invers.

GRAMATICA cuvântului opus?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului opus.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul opus poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul opus sa indeplinească rolul de: substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul opus are forma: ópusuri
VEZI PLURALUL pentru opus la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE opus?
Vezi cuvântul opus desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul opus?
[ o-pus ]
Se pare că cuvântul opus are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL opus
Inţelegi mai uşor cuvântul opus dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Unghiuri opuse = unghiuri care au același vîrf, laturile unuia fiind în prelungirea laturilor celuilalt

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL opus

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A-i veni inima la loc sau a-și veni în fire?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a încerca să dai cuiva un lucru pe care îl are din belșug; a încerca să înveți sau să înșeli pe cineva mai priceput sau mai șiret decât tine
a da unui lucru, unei situații etc
a se calma, a se liniști
într-o doară; la întâmplare
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app