 | as |
|
| Opunere [ o-pu-ne-re ] VEZI SINONIME PENTRU opunere PE ESINONIME.COM definiția cuvântului opunere în mai multe dicționareDefinițiile pentru opunere din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OPUNERE: OPÚNERE, opuneri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) opune; punere față în față; împotrivire,, stăvilire, zădărnicire; prin extensie opoziție. Mulțimea-i deschidea drum fără opunere. VORNIC, P. 218. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OPUNERE: OPÚNERE, opuneri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) opune și rezultatul ei; punere față în față; împotrivire, stăvilire, zădărnicire; prin extensie opoziție. – vezi opune. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OPUNERE: OPÚNERE, opuneri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) opune și rezultatul ei; punere față în față; împotrivire, stăvilire, zădărnicire; prin extensie opoziție. – vezi opune. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru OPUNERE: OPUNERE substantiv împotrivire, opoziție, rezistență, (învechit) împoncișare, împotriveală, potrivire, potrivnicie, pricinuire. (A întîmpinat o dîrză opunere.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru opunere: opúnere substantiv feminin, genitiv dativ articulat opúnerii; plural opúneri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru opunere: opúnere substantiv feminin punere Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'OPUNERE' optzecístOPULÉNTOPULÉNȚĂOPÚNEOPÚNEREOPÚNȚIAopúnțieÓPUSOPÚSCUL |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL opunere Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului opunere dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A întîmpinat o dîrză opunere. |
GRAMATICA cuvântului opunere? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului opunere. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul opunere poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE opunere? Vezi cuvântul opunere desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul opunere?[ o-pu-ne-re ] Se pare că cuvântul opunere are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL opunere |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma rață leșească?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul opunere are forma: opúneri
