|
Oponent [ o-po-nent ] VEZI SINONIME PENTRU oponent PE ESINONIME.COM definiția cuvântului oponent în mai multe dicționareDefinițiile pentru oponent din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru oponent: *oponént, -ă adjectiv și substantiv (latina oppónens, -éntis. vezi ex-ponent). Care opune. Care face opozițiune, care se opune uneĭ sentențe judiciare. Care face parte din partidu opozițiuniĭ. Forme diferite ale cuvantului oponent: oponent-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OPONENT: OPONÉNT, -Ă, oponenți, -te, substantiv masculin și forme Persoană care își exercită dreptul de opoziție; opozant. – Din germana Opponent. Forme diferite ale cuvantului oponent: oponent-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OPONENT: OPONÉNT, -Ă, oponenți, -te, substantiv masculin și forme Persoană care face opoziție; opozant. – Din germana Opponent. Forme diferite ale cuvantului oponent: oponent-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru OPONENT: OPONÉNT oponenttă (oponentți, oponentte) m. și forme Persoană care face parte dintr-o opoziție. /<germ. Opponent Forme diferite ale cuvantului oponent: oponenttă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru OPONENT: OPONÉNT substantiv masculin Cel care face opoziție; opozant. [plural -nți. / conform germana Opponent, italiana opponente]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru OPONENT: OPONÉNT, -Ă substantiv masculin forme cel care face opoziție; opozant. (< germana Opponent, italiana opponente) Forme diferite ale cuvantului oponent: oponent-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OPONENT: OPONÉNT, oponenți, substantiv masculin Persoană care își exercită dreptul de opoziție; opozant. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru oponent: oponént substantiv masculin, plural oponénți Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru oponent: oponént substantiv masculin, plural oponénți Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru OPONENT: OPONENT substantiv opozant. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'OPONENT' OPOCEFÁLOPODIDÍMOPOFÍLOPOLEOPONÉNToponéntăopopanáxOPOPONÁXopór |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL OPONENT Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului oponent dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii OPONÉNT oponenttă oponentți, oponentte m. |
GRAMATICA cuvântului OPONENT? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului oponent. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul OPONENT poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE oponent? Vezi cuvântul oponent desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul oponent?[ o-po-nent ] Se pare că cuvântul oponent are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL OPONENT |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma gală de box?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|