 | as |
|
| Omologare [ o-mo-lo-ga-re ] VEZI SINONIME PENTRU omologare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului omologare în mai multe dicționareDefinițiile pentru omologare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OMOLOGARE: OMOLOGÁRE, omologări, substantiv feminin Acțiunea de a omologa și rezultatul ei. – vezi omologa. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru OMOLOGARE: OMOLOGÁRE substantiv feminin Acțiunea de a omologa și rezultatul ei. [plural -gări. / < omologa]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OMOLOGARE: OMOLOGÁRE, omologări, substantiv feminin Acțiunea de a omologa și rezultatul ei. – vezi omologa. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OMOLOGARE: OMOLOGÁRE, omologări, substantiv feminin Acțiunea de a omologa și rezultatul ei. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru omologare: omologáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat omologării; plural omologări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru omologare: omologáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat omologắrii; plural omologắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'OMOLOGARE' OMÓIOMOLÓGOMOLOGÁomologábilOMOLOGÁREomologhézomológicOMOLOGÍEOMOLON |
GRAMATICA cuvântului omologare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului omologare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul omologare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE omologare? Vezi cuvântul omologare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul omologare?[ o-mo-lo-ga-re ] Se pare că cuvântul omologare are cinci silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Sistem limfatic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul omologare are forma: omologări
