 | as |
|
| Omolog [ o-mo-log ] VEZI SINONIME PENTRU omolog PE ESINONIME.COM definiția cuvântului omolog în mai multe dicționareDefinițiile pentru omolog din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OMOLÓG: OMOLÓG, -OÁGĂ, omologi, -oage, adjectiv, substantiv masculin 1. Adj. (Despre două elemente aparținând unor figuri geometrice între care există o corespondență determinată) Care corespunde, care se află în corespondență. Laturi omoloage. 2. Adj. (Despre o substanță organică) Care are o structură chimică diferită de structura altei substanțe prin prezența unei grupe în care carbonul se află în combinație cu doi atomi de hidrogen. Hidrocarburi omoloage. 3. Adj. (biologie; despre unele organe) Care are structură asemănătoare și origine comună, dar formă externă și funcțiuni diferite. 4. S. m. Persoană care deține o funcție oficială într-o organizație sau într-un stat, privită în raport cu o altă persoană care deține aceeași funcție oficială într-o altă organizație sau într-un alt stat. [Adj. forme și: omologă] – Din limba franceza homologue. Forme diferite ale cuvantului omolog: -oÁgĂ Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OMOLÓG: OMOLÓG, -OÁGĂ, omologi, -oage, adjectiv, substantiv masculin 1. Adj. (Despre două elemente aparținând unor figuri geometrice între care există o corespondență determinată) Care corespunde, care se află în corespondență. Laturi omoloage. 2. Adj. (Despre o substanță organică) Care are o structură chimică diferită de structura altei substanțe prin prezența unei grupe în care carbonul se află în combinație cu doi atomi de hidrogen. Hidrocarburi omoloage. 3. Adj. (biologie; despre unele organe) Care are structură asemănătoare și origine comună, dar formă externă și funcțiuni diferite. 4. S. m. Persoană care deține o funcție oficială într-o organizație sau într-un stat, privită în raport cu o altă persoană care deține aceeași funcție oficială într-o altă organizație sau într-un alt stat. – Din limba franceza homologue. Forme diferite ale cuvantului omolog: -oÁgĂ Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru OMOLÓG: OMOLÓG, -OÁGĂ adjectiv 1. (Despre lucruri) Care corespund anumitor reguli, unei legi determinate. 2. (Despre laturi sau fețe în figuri omotetice) Care sunt paralele, de același sens sau de sens contrar. 3. (Despre substanțe organice) Care au funcțiuni și structuri analoage. 4. (biologie; despre unele organe) Cu structură asemănătoare (și origine comună), dar cu formă și funcțiuni diferite. // substantiv masculin Cel care îndeplinește aceeași funcțiune sau are o ocupație identică cu altcineva. [< limba franceza homologue, conform greacă homologos – în armonie]. Forme diferite ale cuvantului omolog: -oÁgĂ Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru OMOLÓG: OMOLÓG, -OÁGĂ I. adjectiv 1. (despre puncte, laturi aparținând fiecare unei figuri) care se află într-o corespondență biunivocă. 2. (biologie; despre organe) care au aceeași structură și origine, dar se deosebesc morfologic și funcțional. 3. (despre substanțe organice) cu funcțiuni și structuri analoage. II. substantiv masculin 1. (chimie) substanță dintr-o clasă de substanțe care diferă de celelalte prin prezența grupării -CH2-. 2. persoană oficială care deține aceeași funcție cu o alta. (< limba franceza homologue) Forme diferite ale cuvantului omolog: -oÁgĂ Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru omolog: *omológ, -oágă adjectiv (vgr. ῾omólogos, despre ῾omós, aceleașĭ, asemenea, și lógos, cuvînt. vezi ana-, cata-, dia-, epi-, mono- și pro-log). geometrie Se zice despre laturile care, în figurile asemenea, corespund una alteĭa și-s opuse la unghĭurĭ egale. biologie Care are aceĭașĭ origine și relațiune cu celelalte organe, deși poate să nu maĭ aĭbă aceĭașĭ funcțiune, ca plămîniĭ la broască saŭ la alte vertebrate superioare și beșica înotătoare la peștĭ. vezi analog. Forme diferite ale cuvantului omolog: -oágă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OMOLÓG: OMOLÓG, -OÁGĂ, omologi, -oage, adjectiv 1. (Despre două elemente aparținînd unor figuri geometrice între care există o corespondență determinată) Care corespunde, care se află în corespondență. Laturi omoloage. 2. (Despre o substanță organică) A cărei structură chimică diferă de structura altei substanțe prin prezența unei grupe în care carbonul se află în combinație cu doi atomi de hidrogen. Hidrocarburi omoloage. Forme diferite ale cuvantului omolog: -oÁgĂ Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru OMOLÓG: OMOLÓG1 omologoágă (omologógi, omologoáge) 1) matematică (despre elemente ale diferitelor figuri geometrice luate în raport unul cu altul) Între care există o anumită corespondență, bazată pe o relație. 2) biologie (despre organe luate în raport unul cu altul) Care se aseamănă după structură și origine, dar diferă ca formă externă și funcții. /<fr. homologue Forme diferite ale cuvantului omolog: oágă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru OMOLÓG: OMOLÓG2 omologgi m. Fiecare dintre persoanele cu funcții oficiale de același rang, privite în raport una față de alta (în alt stat sau în altă instituție). /<fr. homologue Forme diferite ale cuvantului omolog: omologgi Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru omolog: omológ adjectiv masculin, substantiv masculin, plural omológi; adjectiv feminin, substantiv feminin omoloágă / omológă, plural omoloáge / omológe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru omolog: omolog a. geometrie se zice de laturi cari se corespund și coprind între ele unghiuri egale. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru omolog: omológ adjectiv masculin, substantiv masculin, plural omológi; forme singular omoloágă, plural omoloáge Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'OMOLOG' OMOGRAFÍEomográmăOMOHIOIDIÁNOMÓIOMOLÓGOMOLOGÁomologábilOMOLOGÁREomologhéz |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL OMOLÓG Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului omolog dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii OMOLÓG1 omolÓgoágă omolÓgógi, omolÓgoáge 1 matematică despre elemente ale diferitelor figuri geometrice luate în raport unul cu altul Între care există o anumită corespondență, bazată pe o relație. OMOLÓG2 omolÓggi m. |
GRAMATICA cuvântului OMOLÓG? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului omolog. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul OMOLÓG poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE omolog? Vezi cuvântul omolog desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul omolog?[ o-mo-log ] Se pare că cuvântul omolog are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL OMOLÓG |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A găsi capac la toate?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul omolog are forma: omológi
La singular substantivul omolog are forma: omoloágă
