 | as |
|
| Ocean [ o-cea-n ] VEZI SINONIME PENTRU ocean PE ESINONIME.COM definiția cuvântului ocean în mai multe dicționareDefinițiile pentru ocean din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OCEAN: OCEÁN, oceane, substantiv neutru Vastă întindere de apă sărată stătătoare, care ocupă suprafețele dintre continente. Oceanul Pacific. ▭ Oceanul geme, urlă groaznic Insula se zguduie-n temei. BENIUC, vezi 40. De ce plecase însă de bunăvoie Lara, Lăsînd în părăsire căminul său și țara, Spre-a merge peste-oceane cu țărm necunoscut? MACEDONSKI, O. I 257. ♦ figurat Noian, imensitate. Luna căzuse într-un ocean de întuneric. SADOVEANU, O. III 607. Ninsoarea încetează, norii fug, doritul soare Strălucește și dezmiardă oceanul de ninsoare. ALECSANDRI, P. A. 112. – Pronunțat: o-cean. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ocean: 2) *oceán (ea 2 silabe) n., plural ane (latina océanus [și ca adjectiv máre océanum], oceanu Atlantic, despre vgr. okeanós, după numele unuĭ zeŭ). Vastă întindere de apă sărată care acopere cea maĭ mare parte a pămîntuluĭ. O parte din această întindere, dar mult maĭ mare de cît marea: îs cincĭ oceane (Glacial de Nord și de Sud, Atlantic, Pacific și Indian). figurat Vastă întindere în general, mare: un ocean de verdeață, de ninsoare, de popoare; oceanu pasiunilor. – Maĭ vechĭ și ocheán (ea 2 silabe), după limba neogreacă vezi noĭan. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OCEAN: OCEÁN, oceane, substantiv neutru Vastă întindere de apă sărată de pe suprafața globului, delimitată de continente. • Oceanul planetar (sau mondial) = totalitatea oceanelor și a mărilor, cu legătură între ele, formând o singură masă lichidă. ♦ figurat Întindere nemărginită, noian, imensitate; mulțime nemărginită. – Din latina oceanus, germana Ozean, limba franceza océan. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OCEAN: OCEÁN, oceane, substantiv neutru Vastă întindere de apă sărată de pe suprafața globului, delimitată de continente. • Oceanul planetar (sau mondial) = totalitatea oceanelor și a mărilor, cu legătură între ele, formând o singură masă lichidă. ♦ figurat întindere nemărginită, noian, imensitate; mulțime nemărginită. – Din latina oceanus, germana Ozean, limba franceza océan. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru OCEAN: OCEÁN oceane n. 1) Vastă întindere de apă sărată, care ocupă spațiul dintre continente. 2) figurat Întindere sau mulțime nemărginită. • oceanul planetar (sau mondial) totalitate a oceanelor și mărilor de pe globul pământesc care comunică între ele. [silabe -cean] /<lat. oceanus, limba franceza océan, germana Ozean Forme diferite ale cuvantului ocean: oceane Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru OCEAN: OCEÁN1 [-CEAN] substantiv neutru 1. întindere vastă de apă sărată care separă continentele. • ocean planetar = ansamblul oceanelor și mărilor globului terestru. 2. (figurat) întindere nemărginită; imensitate. (< limba franceza océan, latina oceanus, greacă okeanos) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru OCEAN: OCEAN (sau BANABA), insulă vulcanică, în V Oc. Pacific (Oceania), la c. 90 km S de Ecuador. aparținând statului Kiribati (din 1979); 6 km2. Localit. pr.: Ooma. Alt. max.: 81 m. Plantații de cocotieri. Descoperită în 1804. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru ocean: oceán (oceáne), substantiv neutru – Vastă întindere de apă sărată. – Variante (învechit) ochean. în franceză océan, și mai înainte din greacă ỏϰεανός (secolul XVII). – derivat oceanic, adjectiv, din limba franceza océanique. Forme diferite ale cuvantului ocean: oceáne Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ocean: 1) oceán m., plural enĭ (vechea slavă otĭčĭnŭ, al tatăluĭ, de tată. vezi ocină). Dos. Moștenitor. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru OCEAN: OCEAN substantiv (georgrafic) (învechit) mare, noian. (Navighează pe ocean.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ocean: oceán substantiv neutru (silabe -cean), plural oceáne Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ocean: oceán (-cean) substantiv neutru, plural oceáne Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Mic dicționar mitologic greco-roman dă următoarea definitie pentru Ocean: Ocean = Oceanus. Definiție sursă: Mic dicționar mitologic greco-roman |
CUVINTE APROPIATE DE 'OCEAN' OCCITÁNO.C.D.E.OCEA 1.OCEAKOVOCEÁNOCEANIAOCEÁNICOCEANICULTÚRĂOCEANÍDĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Ocean Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ocean dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii OCEÁN oceane n. • oceanul planetar sau mondial totalitate a oceanelor și mărilor de pe globul pământesc care comunică între ele. Navighează pe ocean până în India. Navighează pe ocean. |
GRAMATICA cuvântului Ocean? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ocean. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Ocean poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE ocean? Vezi cuvântul ocean desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ocean?[ o-cea-n ] Se pare că cuvântul ocean are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Ocean Inţelegi mai uşor cuvântul ocean dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Oceanul planetar sau mondial = totalitatea oceanelor și a mărilor, cu legătură între ele, formând o singură masă lichidă Oceanul planetar sau mondial = totalitatea oceanelor și a mărilor, cu legătură între ele, formând o singură masă lichidă ocean planetar = ansamblul oceanelor și mărilor globului terestru Oceanul planetar = oceanul mondial; oceanul mondial vezi oceanul planetar Ocean = Oceanus |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Ocean |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A da chix?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul ocean are forma: oceáne
