 | as |
|
| Obtura [ ob-tu-ra ] VEZI SINONIME PENTRU obtura PE ESINONIME.COM definiția cuvântului obtura în mai multe dicționareDefinițiile pentru obtura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a obtura (forma la infinitiv) A obtura conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OBTURA: OBTURÁ, obturez, verb I. tranzitiv A astupa (temporar), a înfunda, a închide (o deschizătură, un tub, un vas, o arteră sangvină etc.). – Din limba franceza obturer. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OBTURA: OBTURÁ, obturez, verb I. tranzitiv A astupa (temporar), a înfunda, a închide (o deschizătură, un tub, un vas, o arteră sangvină etc.). – Din limba franceza obturer. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OBTURA: OBTURÁ, obturez, verb I. tranzitiv A astupa (o deschizătură, un tub, un vas sau arteră sanguină etc.), a înfunda, a închide, a acoperi. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru OBTURA: OBTURÁ verb I. trecut A astupa, a acoperi, a înfunda (o deschizătură, un tub etc.). [P.i. -rez. / < limba franceza obturer, conform latina obturare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru OBTURA: OBTURÁ verb trecut a astupa (un orificiu, un canal, o conductă). (< limba franceza obturer, latina obturare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru OBTURA: OBTURA verb a (se) astupa, a (se) închide, a (se) înfunda. (A obtura un canal, o conductă.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru obtura: obturá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu obturéz, persoana a treia singular: el / ea și plural obtureáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru obtura: obturá (a obtura) verb, indicativ prezent 3 obtureáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'OBTURA' OBTENȚIÚNEobțínOBȚÍNEOBȚÍNEREOBTURÁOBTURÁNTOBTURÁREOBTURÁTOBTURÁȚIE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL obtura Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului obtura dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii A obtura un canal, o conductă. A obtura un canal, o conductă. Obturá a obtura verb, indicativ prezent 3 obtureáză. |
GRAMATICA cuvântului obtura? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului obtura. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul obtura poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE obtura? Vezi cuvântul obtura desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul obtura?[ ob-tu-ra ] Se pare că cuvântul obtura are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL obtura |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Regional a nu avea pace de cineva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul obtura se conjugă: ei ele obtureáză
