|
Obştime [ ob-şti-me ] VEZI SINONIME PENTRU obştime PE ESINONIME.COM definiția cuvântului obstime în mai multe dicționareDefinițiile pentru obstime din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OBȘTIME: OBȘTÍME substantiv feminin (Învechit) Obște (1). Deși privit de toată obștimea ca un cuvios, era cel mai smerit între toți. NEGRUZZI, S. I 215. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru OBȘTIME: OBȘTÍME forme (cu sens colectiv) învechit 1) vezi OBȘTE 2) popular Totalitate a organizațiilor obștești. /obște + sufix obstimeime Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru obștime: obștíme substantiv feminin sg. 1. (învechit) Obște. 2. Colectivitate de călugări. – Din obște + sufix -ime. Definiție sursă: Dicționar religios |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru obștime: obștime substantiv verbal COLECTIVITATE. COMUNITATE. OBȘTE. SOCIETATE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OBȘTIME: OBȘTÍME substantiv feminin (învechit) Obște (1). – Obște + sufix -ime. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OBȘTIME: OBȘTÍME substantiv feminin (învechit) Obște (1). – Obște + sufix -ime. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru obștime: obștíme (învechit) substantiv feminin, genitiv dativ articulat obștímii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru obștime: obștíme substantiv feminin, genitiv dativ articulat obștímii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'OBSTIME' OBSTETRICIÁNobstetriciánăOBȘTÍÓBȘTIEOBȘTÍMEOBSTINÁOBSTINÁTOBSTINÁȚIEOBSTINAȚIÚNE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL obștime Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului obștime dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii /obște + sufix obștimeime. |
GRAMATICA cuvântului obștime? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului obștime. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul obștime poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE obştime? Vezi cuvântul obştime desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul obştime?[ ob-şti-me ] Se pare că cuvântul obştime are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL obștime |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A cădea cu hârzobul din cer?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|