 | as |
|
| Obştesc [ ob-ştesc ] VEZI SINONIME PENTRU obştesc PE ESINONIME.COM definiția cuvântului obstesc în mai multe dicționareDefinițiile pentru obstesc din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OBȘTESC: OBȘTÉSC, -EÁSCĂ, obștești, adjectiv Comun pentru tot poporul, care aparține întregului popor; public, general, colectiv. Proprietatea obștească asupra mijloacelor de producție. Muncă de folos obștesc. ▭ După verb reflexiv:ednicia lui și după săvîrșirea învățăturii e chemat la slujbele obștești. SADOVEANU, E. 27. Numai tu să nu iei parte la obșteasca înfrățire? ALECSANDRI, O. 91. Cei ce ostenesc întru binele obștesc, Neprivind la răsplătire, Sînt prea verb reflexiv:ednici de cinstire. DONICI, forme 19. • (învechit) Obșteasca adunare = reprezentanța poporului, adunarea națională. O trimise la obșteasca adunare. NEGRUZZI, S. I 225. Erau din drept mădidari ai sfatului domnesc și ai obșteștilor adunări. BĂLCESCU, O. I 17. Impăratul... Porunci să s-adune obșteasca adunare. ALEXANDRESCU, M. 331. • Expresia: A-și da obștescul sfîrșit = a muri. Sînt în clipa de a-mi da obștescul sfîrșit. ISPIRESCU, E. 41. Forme diferite ale cuvantului obstesc: -eÁscĂ Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru OBȘTESC: OBȘTÉSC obstesceáscă (obstescéști) 1) Care ține de obște; propriu obștii. Viață obstescească. Interese obstescești. 2) Care se referă la deservirea benevolă (politică, culturală, profesională etc.) a necesităților societății. Muncă obstescească. Treburi obstescești. 3) Care este comun pentru toți; destinat tuturor; comun; colectiv. Avut obstesc. Datorie obstescească. /obște + sufix obstescesc Forme diferite ale cuvantului obstesc: eáscă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OBȘTESC: OBȘTÉSC, -EÁSCĂ, obștești, adjectiv Care privește poporul, care aparține poporului; prin extensie comun, general, colectiv, public. • (învechit) Obștească Adunare = organ legislativ suprem în țările românești, Adunare Naționala; prin extensie consiliu consultativ. • Expresia: A-și da obștescul sfârșit = a muri. ♦ (învechit) Unanim. – Obște + sufix -esc. Forme diferite ale cuvantului obstesc: -eÁscĂ Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OBȘTESC: OBȘTÉSC, -EASCĂ, obștești, adjectiv Care privește poporul, care aparține poporului; prin extensie comun, general, colectiv, public. • (învechit) Obștească Adunare = organ legislativ suprem în Țările Române, Adunare Națională; prin extensie consiliu consultativ. • Expresia: A-și da obștescul sfârșit = a muri. ♦ (învechit) Unanim. – Obște + sufix -esc. Forme diferite ale cuvantului obstesc: -eascĂ Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru OBȘTESC: OBȘTESC adjectiv 1. colectiv, comun, general, public. (Probleme de interes obstesc.) 2. general, universal. (Pace obstesc.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru obștesc: obștesc a. 1. public: obșteasca obișnuită Adunare; 2. comun: obștescul sfârșit. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru obștesc: obștésc adjectiv masculin, forme obșteáscă; plural m. și forme obștéști Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru obștesc: obștésc adjectiv masculin, forme obșteáscă; plural m. și forme obștéști Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'OBSTESC' obstaculárÓBȘTEobștejítelobștejitíeOBȘTÉSCOBȘTÉȘTEOBSTÉTRICobstétricăOBSTETRICÁL |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL obștesc Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului obștesc dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii OBȘTÉSC obștesceáscă obștescéști 1 Care ține de obște; propriu obștii. Viață obștescească. Interese obștescești. Muncă obștescească. Treburi obștescești. Avut obștesc. Datorie obștescească. /obște + sufix obștescesc. Probleme de interes obștesc. Pace obștesc. Probleme de interes obștesc. Pace obștesc. |
GRAMATICA cuvântului obștesc? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului obștesc. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul obștesc poate fi: adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE obştesc? Vezi cuvântul obştesc desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul obştesc?[ ob-ştesc ] Se pare că cuvântul obştesc are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL obștesc Inţelegi mai uşor cuvântul obștesc dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe învechit Obșteasca adunare = reprezentanța poporului, adunarea națională A-și da obștescul sfîrșit = a muri învechit Obștească Adunare = organ legislativ suprem în țările românești, Adunare Naționala; prin extensie consiliu consultativ A-și da obștescul sfârșit = a muri învechit Obștească Adunare = organ legislativ suprem în Țările Române, Adunare Națională; prin extensie consiliu consultativ A-și da obștescul sfârșit = a muri |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL obștesc |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-și lua nasul la purtare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
