|
Obşte [ ob-şte ] VEZI SINONIME PENTRU obşte PE ESINONIME.COM definiția cuvântului obste în mai multe dicționareDefinițiile pentru obste din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ÓBȘTE: ÓBȘTE, obști, substantiv feminin (Învechit și popular) 1. Colectivitate, comunitate de oameni, mulțime; popor. Numai.. aducînd toată obștea la lumină și bunăstare, facem lucru bun și durabil. SADOVEANU, P. 55. Mii și milioane. întocmesc obștea de rînd a romînimii. ODOBESCU, S. III 546. Dacă obștea ar pătimi, ar fi vai de cei bogați. GORJAN, H. II 94. • locuțiune adjectiv și adverb De obște = comun, general, public. Totuși, aveau... grijă pentru pînea cea de obște. SADOVEANU, P. M. 254. • Locuţiune adverbiala (În) de obște = a) împreună, fără excepție, deopotrivă. Am pus parte la cămară, ca s-o împărțim de obște. STĂNOIU, C. I. 84. Ne-am străduit să arătăm la toți de obște. ODOBESCU, S. I 274; b) în mod obișnuit, de obicei. 2. Reprezentanță a poporului, a colectivității; adunare, sfat. (Atestat în forma obștie) Obștia ne-a trimis pre noi să-ți spunem că norodul nu te verb reflexiv:ea. NEGRUZZI, S.139. 3. Formă primitivă de uniune economică agricolă în care țăranii dintr-un sat stăpîneau și munceau în comun pămîntul, dar își mențineau proprietatea privată asupra celorlalte mijloace de producție precum și însușirea individuală a produselor. – Variantă: óbștie (GALACTION, O. I 278, C. PETRESCU, Î. II 208, ALECSANDRI, P. I 32) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ÓBȘTE: ÓBȘTE, obști, substantiv feminin 1. (învechit și popular) Colectivitate, comunitate, populație, popor; prin extensie masă mare de oameni, gloată, mulțime; obștime. • De obște = a) locuțiune adjectiv care privește sau interesează pe toți, care aparține tuturor; comun, general, public; b) locuţiune adverbiala împreună, fără excepție, deopotrivă; c) locuţiune adverbiala în mod obișnuit, de obicei; d) locuţiune adverbiala pretutindeni, peste tot. 2. (învechit) specializare Comunitate a călugărilor de la o mănăstire; prin extensie chinovie. 3. (învechit) Obștească adunare; prin extensie adunare, consiliu. 4. Formă de organizare socială specifică orânduirii feudale, care face legătura între aceasta și orânduirile anterioare și care se caracterizează prin munca în comun și prin îmbinarea proprietății private cu cea colectivă. ♦ Asociație, întovărășire. [Variante: óbștie substantiv feminin] – Din limba slavă (veche) obĩštije. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ÓBȘTE: ÓBȘTE, obști, substantiv feminin 1. (învechit și popular) Colectivitate, comunitate, populație, popor; prin extensie masă mare de oameni, gloată, mulțime; obștime. • De obște = a) locuțiune adjectiv care privește sau interesează pe toți, care aparține tuturor; comun, general, public; b) locuţiune adverbiala împreună, fără excepție, deopotrivă; c) locuţiune adverbiala în mod obișnuit, de obicei; d) locuţiune adverbiala pretutindeni, peste tot. 2. (învechit) specializare Comunitate a călugărilor de la o mănăstire; prin extensie chinovie. 3. (învechit) Obștească adunare; prin extensie adunare, consiliu. 4. Formă de organizare socială specifică orânduirii feudale, care face legătura între aceasta și orânduirile anterioare și care se caracterizează prin munca în comun și prin îmbinarea proprietății private cu cea colectivă. ♦ Asociație, întovărășire. [Variante: óbștie substantiv feminin] – Din limba slavă (veche) obĭštije. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ÓBȘTE: ÓBȘTE obstei forme învechit 1) Colectivitate, comunitate de oameni uniți la o anumită treaptă de dezvoltare istorică; societate. 2) Reprezentanță a poporului; adunare obștească. 3) rar Grup de oameni care își petrec timpul liber sau merg undeva împreună; companie; societate. 4) Formă de cooperare economică pentru producerea de bunuri agricole. obste țărănească. • De obste comun, public. [G.-D. obștii] /<sl. obištije Forme diferite ale cuvantului obste: obstei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru obște: óbște și derivatele, grafie slavonească îld. opște, cum pronunță Românu, care nu admite grupa bș, bs. Dacă scriem absolut, respectăm grafia latină. Dar chear Romaniĭ pronunțaŭ apsolutus și scriaŭ absolutus p. că e un cuvânt compus din ab și solutus. În colo, scriaŭ scripsí, scriseĭ, de la scríbo, scriŭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru obște: obște forme 1. mulțime: toată obștea cuvioasă ascultă cântările OD; 2. popor: erau necontenite jalobele obștii NEGR.; înde obște, în genere. [slava OBĬȘTIĬE, comunitate]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru ÓBȘTE: ÓBȘTE substantiv verbal adunare, chinovie, colectivitate, masă, mulțime, norod, popor, sfat, țară. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru obște: obște substantiv verbal ADUNARE. CHINOVIE. COLECTIVITATE. MASĂ. MULȚIME. NOROD. POPOR. SFAT. ȚARĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru OBȘTE: OBȘTE substantiv colectivitate, comunitate, societate, (învechit) obștime. (Opinia întregii obste.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru obște: óbște (învechit, popular) substantiv feminin, genitiv dativ articulat óbștii; plural obști Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru obște: óbște substantiv feminin, genitiv dativ articulat óbștii; plural obști Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'OBSTE' OBSTÁCOLOBSTÁCULobstaculáobstaculárÓBȘTEobștejítelobștejitíeOBȘTÉSCOBȘTÉȘTE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL obște Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului obște dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii ÓBȘTE obștei forme învechit 1 Colectivitate, comunitate de oameni uniți la o anumită treaptă de dezvoltare istorică; societate. Obște țărănească. • De obște comun, public. Opinia întregii obște. |
GRAMATICA cuvântului obște? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului obște. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul obște poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE obşte? Vezi cuvântul obşte desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul obşte?[ ob-şte ] Se pare că cuvântul obşte are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL obște Inţelegi mai uşor cuvântul obște dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe locuțiune adjectiv și adverb De obște = comun, general, public Locuţiune adverbiala În de obște = a împreună, fără excepție, deopotrivă De obște = a locuțiune adjectiv care privește sau interesează pe toți, care aparține tuturor; comun, general, public; b locuţiune adverbiala împreună, fără excepție, deopotrivă; c locuţiune adverbiala în mod obișnuit, de obicei; d locuţiune adverbiala pretutindeni, peste tot De obște = a locuțiune adjectiv care privește sau interesează pe toți, care aparține tuturor; comun, general, public; b locuţiune adverbiala împreună, fără excepție, deopotrivă; c locuţiune adverbiala în mod obișnuit, de obicei; d locuţiune adverbiala pretutindeni, peste tot Istorie obște sătească = obște teritorială, obște vicinală; obște teritorială vezi obște sătească; obște vicinală vezi obște sătească |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL obște |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Ori încotro?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|