|
Obscur [ ob-scur ] VEZI SINONIME PENTRU obscur PE ESINONIME.COM definiția cuvântului obscur în mai multe dicționareDefinițiile pentru obscur din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OBSCUR: OBSCÚR, -Ă, obscuri, -e, adjectiv 1. Lipsit de lumină, care nu e străbătut de lumină, întunecos. Intrarea pare cam obscură. TOPÎRCEANU, B. 96. • Cameră obscură vezi cameră (2). 2. figurat Nedeslușit, nelămurit, neclar; greu de priceput, neînțeles. Un instinct obscur îi spunea ei, se vede, că noul venit în casa lor nu e decît un parazit. ANGHEL, PR. 42. Drept preot toarce-un greier un gînd fin și obscur. EMINESCU, O. I 69. 3. figurat (În opoziție cu celebru) Necunoscut sau puțin cunoscut; de mică importanță; fără merite sau calități deosebite, mediocru. A venit împăratul Constantin cel Mare... cu prilejul unei expediții obscure împotriva goților. GALACTION, O. I 121. Miron a aflat mai tîrziu că Ionescu ar fi un bogătaș de origină obscură. REBREANU, R. I 49. Forme diferite ale cuvantului obscur: obscur-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru OBSCUR: OBSCUR adjectiv 1. întunecat, întunecos, negru. (O noapte obscur.) 2. întunecat, întunecos, sumbru, (livresc) tenebros, (rar) nepătruns, (învechit) noptos. (Un salon obscur.) 3. confuz, difuz, echivoc, haotic, imprecis, indefinit, încîlcit, încurcat, neclar, nedefinit, nedeslușit, neînțeles, nelămurit, neprecis, tulbure, vag, (figurat) întunecat, nebulos, neguros. (O situație obscur.) 4. confuz, echivoc, imprecis, indefinit, neclar, nedefinit, neprecis, (livresc) abscons. (O semnificație obscur.) 5. neclar, (livresc) cabalistic. (Un stil obscur.) 6. biet, neînsemnat, umil. (Un funcționar obscur.) 7. necunoscut. (Poet obscur.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru OBSCUR: OBSCÚR obscură (obscuri, obscure) 1) Care este lipsit de lumină; fără lumină; întunecos; sumbru. Local obscur. 2) figurat Care este greu de înțeles; de neînțeles; impenetrabil; ermetic. 3) figurat (în opoziție cu vestit, celebru) Care este puțin cunoscut sau chiar necunoscut; fără merite sau calități deosebite; de importanță redusă. /<fr. obscur, latina obscurus Forme diferite ale cuvantului obscur: obscură Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OBSCUR: OBSCÚR, -Ă, obscuri, -e, adjectiv 1. Care nu este străbătut de lumină, lipsit de lumină; întunecos. 2. figurat Nedeslușit, nelămurit, neclar, greu de priceput, neînțeles. 3. figurat Necunoscut sau puțin cunoscut; de mică importanță; fără merite sau calități deosebite, mediocru. – Din limba franceza obscur, latina obscurus. Forme diferite ale cuvantului obscur: obscur-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OBSCUR: OBSCÚR, -Ă, obscuri, -e, adjectiv 1. Care nu este străbătut de lumină, lipsit de lumină; întunecos. 2. figurat Nedeslușit, nelămurit, neclar, greu de priceput, neînțeles. 3. figurat Necunoscut sau puțin cunoscut; de mică importanță; fără merite sau calități deosebite, mediocru. – Din limba franceza obscur, latina obscurus. Forme diferite ale cuvantului obscur: obscur-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru obscur: *obscúr, -ă adjectiv (latina obscúrus). Întunecat, fără lumină: becĭ obscur. Închis, întunecat: colorĭ obscure. figurat Ascuns, retras, necunoscut: vĭață obscură. De jos, din popor, plebeŭ: familie obscură. Încurcat, nelămurit: stil obscur. adverb A trăi, a scrie obscur. Forme diferite ale cuvantului obscur: obscur-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru OBSCUR: OBSCÚR, -Ă adjectiv 1. lipsit de lumină, întunecos. 2. (figurat) nedeslușit, neclar, vag. 3. (figurat) necunoscut; lipsit de merite deosebite, mediocru. (< limba franceza obscur, latina obscurus) Forme diferite ale cuvantului obscur: obscur-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru OBSCUR: OBSCÚR, -Ă adjectiv 1. Întunecat, întunecos. 2. (figurat) Nedeslușit, neclar, vag. 3. (figurat) Necunoscut, neștiut; lipsit de merite, mediocru. [conform limba franceza obscur, latina obscurus]. Forme diferite ale cuvantului obscur: obscur-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru obscur: obscur a. 1. întunecos: coridor obscur; 2. figurat greu de înțeles: cugetare obscură; 3. puțin cunoscut: om obscur. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru obscur: obscúr adjectiv masculin, plural obscúri; forme singular obscúră, plural obscúre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru OBSCUR: OBSCÚR adjectiv verbal mărunt, mediocru, neimportant, neînsemnat. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru obscur: obscur adjectiv verbal MĂRUNT. MEDIOCRU. NEIMPORTANT. NEÎNSEMNAT. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru obscur: obscúr adjectiv masculin, plural obscúri; forme obscúră, plural obscúre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Obscur: Obscur ≠ clar, limpede, luminos, renumit Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'OBSCUR' obrónobấrșieOBSCÉNOBSCENITÁTEOBSCÚROBSCURÁOBSCURANTÍSMOBSCURANTÍSTobscurantízm |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Obscur Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului obscur dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii O noapte obscur. Un salon obscur. O situație obscur. O semnificație obscur. Un stil obscur. Un funcționar obscur. Poet obscur. OBSCÚR obscură obscuri, obscure 1 Care este lipsit de lumină; fără lumină; întunecos; sumbru. Local obscur. Un stil obscur. |
GRAMATICA cuvântului Obscur? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului obscur. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Obscur poate fi: adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE obscur? Vezi cuvântul obscur desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul obscur?[ ob-scur ] Se pare că cuvântul obscur are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Obscur |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv de dăruială?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|