 | as |
|
| Obor [ o-bor ] VEZI SINONIME PENTRU obor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului obor în mai multe dicționareDefinițiile pentru obor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OBÓR: OBÓR, oboare, substantiv neutru 1. (Muntenia, Moldova) Loc, de obicei împrejmuit, unde se ține tîrgul de vite, de fîn, de lemne; tîrg de vite. Negustori aprigi de cereale, geambași vestiți de oboare, samsari de lînă și brînzeturi. BOTEZ, ȘC. 87. Măgarul se vinde tot în oborul armăsarilor. PANN, P. vezi II 117. Se mai duse stăpînul nostru La obor Și cumpără doi boi. TEODORESCU, P. P. 140. 2. Împrejmuire pentru vite în apropierea casei, la cîmp, la tîrlă etc.; țarc, ocol. Văzu la lumina lunei pe porcarul mînăstirii ducînd din urmă verb reflexiv:eo zece-cincisprezece porci, care scăpaseră pe semne din obor. STĂNOIU, C. I. 186. 3. (Regional) Loc îngrădit în jurul unei case țărănești ( vezi curte) sau în apropierea ei, unde se țin unelte agricole, nutreț pentru vite etc. Iată că era-n mijlocul oborului, înaintea curții, un stîlp mare. RETEGANUL, P. III 21. Cînd treci pe lîngă obor, Mă cuprinde, bade-un dor. HODOȘ, P. P. 45. 4. Împrejmuire de nuiele, de stuf făcută într-o apă curgătoare pentru a ademeni și păstra peștele viu; spațiul din interiorul acestei împrejmuiri. Talianul îi al obștei, cu tot ce are: plase, sîrme, taraci, oboare. DAVIDOGLU, O. 51. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru obor: 1) obór n., plural oare (limba bulgară sîrb. obor, obor; rut. poloneză obora, obor: limba rusă obóra, plural obóry, nojiță, zabor, zaplaz, gard; vechea slavă obora, funie. vezi obor 2 și Bern. 1, 176). Ocol, loc îngrădit în care se țin vitele satuluĭ saŭ ale bîlcĭuluĭ. Locu unde se vînd vite, fîn ș. a. Sfoara saŭ funia de la marginea uneĭ plase, unuĭ năvod ș. a. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OBÓR: OBÓR1, oboare, substantiv neutru 1. (regional) Loc (împrejmuit) unde se ține un târg de vite, de fân, de lemne; târg de vite; prin extensie piață. 2. (popular) Împrejmuire pentru vite; țarc, ocol, staul. ♦ Loc îngrădit în jurul casei sau în apropierea ei, parte a curții unde se țin unelte agricole, nutreț pentru vite etc. – Din limba bulgară, sârbo-croată obor. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OBÓR: OBÓR1 oboare, substantiv neutru 1. (regional) Loc (împrejmuit) unde se ține un târg de vite, de fân, de lemne; târg de vite; prin extensie piață. 2. (popular) împrejmuire pentru vite; țarc, ocol, staul. ♦ Loc îngrădit în jurul casei sau în apropierea ei, parte a curții unde se țin unelte agricole, nutreț pentru vite etc. – Din limba bulgară, limba sârbă obor. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru obor: 2) obór, a -î́ vezi trecut (vechea slavă o-boriti, a desființa, despre boron-brati, a lupta; sîrb. boriti se, a lupta. vezi obor 2 și dobor). Vechĭ. Dobor, trîntesc. Răpun. figurat Desființez: a oborî o lege. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru obor: obór (târg, ocol, împrejmuire într-o apă curgătoare) substantiv neutru, plural oboáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru obor: obor substantiv verbal BORDEI. COLIBĂ. OCOL. STAUL. ȚARC. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru obor: obór (popular) substantiv neutru, plural oboáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru OBÓR: OBÓR substantiv târg. (obor de vite.) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru OBOR: OBOR substantiv tîrg. (obor de vite.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'OBOR' OBÓIOBOÍSToboístăOBÓLOBÓRoborâtOBOREÁNoboreánăoborél |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL OBOR Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului obor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Obor de vite. Obor de vite. |
GRAMATICA cuvântului OBOR? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului obor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul OBOR poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE obor? Vezi cuvântul obor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul obor?[ o-bor ] Se pare că cuvântul obor are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL OBOR |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A se îndulci la ceva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul obor are forma: oboáre
