 | as |
|
| Obiecţie [ o-bi-ec-ţi-e ] VEZI SINONIME PENTRU obiecţie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului obiectie în mai multe dicționareDefinițiile pentru obiectie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru OBIECȚIE: OBIÉCȚIE, obiecții, substantiv feminin (Adesea în legătură cu verbele «a face», «a ridica» etc.) Argument care se opune unei teze, observație prin care cineva își manifestă dezacordul față de ceva. vezi critică. O obiecție poate să ne fie făcută, și anume una foarte serioasă. GHEREA, ST. Hristos I 313. Și-și plecă urechea ca și cînd i s-ar fi făcut o obiecție pe care n-a auzit-o. VLAHUȚĂ, O. A. III 23. Pronunțat: -bi-ec-. - Variantă: obiecțiúne (IBRĂILEANU, spaniolă Hristos 93) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru OBIECȚIE: OBIÉCȚIE, obiecții, substantiv feminin Argument pe care îl invocă cineva împotriva unei teze, a unei propuneri sau a unei pretenții; observație prin care cineva își manifestă dezacordul față de ceva. [Variante: obiecțiúne substantiv feminin] – Din limba franceza objection. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru OBIECȚIE: OBIÉCȚIE, obiecții, substantiv feminin Argument pe care îl invocă cineva împotriva unei teze, a unei propuneri sau a unei pretenții; observație prin care cineva își manifestă dezacordul față de ceva. [Variante: obiecțiúne substantiv feminin] – Din limba franceza objection. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru OBIECȚIE: OBIÉCȚIE substantiv feminin Argument pe care cineva îl opune unei propuneri, unei pretenții, unei teze sau prin care își manifestă dezacordul față de acestea. [Gen. -iei, variantă obiecțiune substantiv feminin / conform limba franceza objection, latina obiectio – mustrare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru OBIECȚIE: OBIÉCȚIE substantiv feminin argument pe care cineva îl opune unei propuneri, pretenții, teze sau prin care își manifestă dezacordul față de acestea. (< limba franceza objection, latina obiectio) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru obiecție: obiécție substantiv feminin (silabe -biec-ți-e; mf. ob-), articulat obiécția (silabe -ți-a), genitiv dativ articulat obiécției; plural obiécții, articulat obiécțiile (silabe -ți-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru OBIECȚIE: OBIÉCȚIE obiectiei forme Argument adus împotriva unei opinii sau afirmații, pentru a combate. [G.-D. obiecției] /<fr. objection Forme diferite ale cuvantului obiectie: obiectiei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru obiecție: obiécție (-biec-ți-e) substantiv feminin, articulat obiécția (-ți-a), genitiv dativ articulat obiécției; plural obiécții, articulat obiécțiile (-ți-i) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru OBIECȚIE: OBIECȚIE substantiv critică, observație, rezervă, (rar) observare. (Are unele obiectie după lectura romanului.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'OBIECTIE' OBIDÓSOBIÉCTOBIECTÁOBIECTÁREOBIÉCȚIEobiecționáobiectitáteOBIECȚIÚNEOBIECTÍV |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL OBIECȚIE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului obiecţie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii OBIÉCȚIE obiecȚiei forme Argument adus împotriva unei opinii sau afirmații, pentru a combate. Are unele obiecȚie după lectura romanului. |
GRAMATICA cuvântului OBIECȚIE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului obiecţie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul OBIECȚIE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE obiecţie? Vezi cuvântul obiecţie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul obiecţie?[ o-bi-ec-ţi-e ] Se pare că cuvântul obiecţie are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL OBIECȚIE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Berbeleacul substantiv neutru articulat în locuțiune adverbiala de-a berbeleacul?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul obiecție are forma: obiécții
