Definiție normalitate

Cautăm definiția cuvântului normalitate în mai multe dicționare

Definițiile pentru normalitate din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru NORMALITATE:
NORMALITÁTE (< normal) substantiv feminin (psihologie) Stare a unei persoane care se poate aprecia prin raportarea simultană atât la o performanță medie, cât și la absența manifestărilor patologice. Normalitate are limite largi, de o parte și de alta a mediei, ceea ce fundamentează acceptarea diferențelor interumane. Aceste limite largi ale normalului sunt condiționate în același timp de cultura, vârsta, sexul cărora le aparține individul evaluat.
Definiție sursă: Dicționar enciclopedic

NORMALITATE

Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru NORMALITATE:
NORMALITÁTE substantiv feminin

1. caracterul a ceea ce este normal.

2. (chimie) concentrație a unei soluții în comparație cu aceea a unei soluții normale. (< limba franceza normalité)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

NORMALITATE

Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru NORMALITATE:
NORMALITÁTE substantiv feminin Stare normală.
♦ (chimie) Concentrație a unei soluții în comparație cu aceea a unei soluții normale. [conform limba franceza normalité].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

normalitate

Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru normalitate:
normalitáte substantiv feminin, genitiv dativ articulat normalității
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

Normalitate

Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Normalitate:
Normalitate ≠ anormalitate
Definiție sursă: Dicționar de antonime

CUVINTE APROPIATE DE 'NORMALITATE'

normalicésc normalíș NORMALÍST normalístă Normalitate NORMALIZÁ NORMALIZÁRE NORMAN NORMÁND

GRAMATICA cuvântului Normalitate?

Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului normalitate.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.

Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Normalitate poate fi: substantiv,

Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Normalitate sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două

VEZI PLURALUL pentru Normalitate la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE normalitate?

Vezi cuvântul normalitate desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul normalitate?

[ nor-ma-li-ta-te ]
Se pare că cuvântul normalitate are cinci silabe

Contact Politica de confidentialitate Termeni si conditii de utilizare

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Plută-far?

Apasă click pe răspunsul corect.

	corect	greşit
dintr-o parte; în flanc câte unul
număr căruia nu i se alătură obiectul numărat; gramatică substantiv abstract
plută mare, cu o baliză din panouri și o instalație de semnale de ceață, servind pentru orientare
binefacere
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?